Staniloiu Mircea Gergen Paul

Saturati de canoanele comentariilor literare care ni se par invechite, expirate si inactuale propunem o alternativa. Un nou tip de comentarii ce poate fi aplicat la examenele de admitere in liceu si facultate inca din anul acesta. Exemplificam prin urmatorul comentariu la binecunoscuta poezie a lui Mihai Eminescu, Luceafarul:

Acest poem multilateral dezvoltat, piatra de temelie a lirismului liricii poeziei lirice romanesti, realizat in mod apoteotic cu dubitatia apolinicului avand imprecatia si litota senariei unui solilocviu poliform (sau cretoformian) cuantifica chintesenta aparent sofobiana, putem spune chiar exoratroliforma. o5k13kn
Contrar opiniei majoritatii, Eminescu nu a fost nici pe departe cel mai mare poet al literaturii romane. In realitate, el a cantarit 65 de kilograme si a avut 1,73 m, pe cand Adrian Paunescu cantareste 125 kg si are 1,84 m. Totusi el a fost cel mai fotogenic poet, avand masurile 90,60,90.
Poezia a aparut in forma sa desavarsita in anul anterior reproducerii sale. Ulterior a fost reprodusa. A fost publicata pentru prima data in almanahul revistei „Convorbiri Literare”, la erata. De asemenea, ea a mai aparut pe: rafturi de biblioteci, anticariate, tarabe de ziare, banci, pe sub picioare de paturi, prin teracote (temporar), iar in urma dezvoltarii tehnologiei pe internet, mai apoi preluat si tradus de civilizatiile extraterestre.
Actiunea poemului are loc atunci cand s-a petrecut, iar personajele intalnite sunt.
Poezia este compusa din 6 parti, 98 de strofe, 392 de versuri, 153 de virgule, 59 de puncte, 31 de punct si virgule, 161 de cratime, 26 de liniute de dialog, 11 semne de intrebare, 4 perechi de doua puncte, 6 semne de exclamare, 3 apostrofuri, 1960 de cuvinte +7%, 7056 litere +10%, 44% vocale si 56% consoane.
In prima parte autorul ne prezinta boschetul genealogic al fetei (cum ca ea ar fi fata de imparat). Se pare ca parintii ei foloseau metode contraceptive, deoarece ea era una la parinti. De asemenea, o prezinta ca fiind frumoasa precum Fecioara intre sfinti, insa nu precizeaza care sfinti: Luca, Matei, Ioan sau poate Iuda; sau ca luna intre stele, dar avand in vedere ca luna este plina de cratere este cam greu sa ne-o imaginam frumoasa, din descrierea lui reiesind un Iuda zbarcit si plin de cosuri.
Catalina pare sa fie o buna gospodina, deoarece ii face ochi dulci in fiecare seara Luceafarului (putea sa ne scrie si noua reteta). Se pare de asemenea ca avea aptitudini de contorsionista, deoarece visa cu tamplele pe coate.
Ea poate fi considerata o asterofila, venusofila sau planetofila, deoarece era indragostita de Luceafar, despre care oricine stie ca este o planeta (ciudate inclinatii sexuale pentru o fata de imparat).
Cea de-a doua parte a poemului debuteaza cu intrarea prin efractie a Luceafarului in camera Catalinei, camuflat cu „o mreaja de vapaie”. Astfel are loc intalnirea dintre Catalina si Luceafar, zis si Venus, nume de cod Hyperion.
Elementele care il caracterizeaza pe Luceafar sunt:
· Presiunea atmosferica la suprafata planetei de 90 atm.
· Compozitia atmosferica: predomina dioxidul de carbon in proportie de 95%, ceea ce creaza un puternic efect de sera.
· Temperatura la suprafata planetei variaza intre 400 si 5000C.
· Acceleratia gravitationala este de 8,87 m/s2.
Luceafarul ii face avansuri Catalinei si o invita acasa la el, in mare, unde ea va deveni regina peste: cefalopode, moluste, miriapode acvatice, kril, crustacee, caluti de mare (arab pur-sange, mustang, grei, semi-grei), balene cu cocoasa sau fara, tipari, elefanti de mare, narvali, casaloti, rechini, castraveti de mare (murati), scafandri, epave, submarine, resturi menajere si nu in ultimul rand deseuri radioactive.
Catalina nu este tentata de invitatie, refuzand politicos deoarece are o alergie la ochii lui, care ii provocau o scadere brusca a temperaturii corpului, mai pe inteles hipotermie:
„Si ochiul tau ma-ngheata.”
In a treia parte a poemului, probabil datorita unei pene de curent Catalina este nevoita sa cheme Luceafarul pentru a-i lumina viata. Luceafarul, prin intermediul satelitilor NASA, intercepteaza apelul cu taxa inversa.
El se reincarneaza pentru a doua oara printr-o tehnica ancestrala, respectiv inchegarea chipului dupa o reteta a lui Ion Creanga, si anume inchegarea a doua picioare de vaca in apa clocotita (celebrele cotoroage).
In continuare evenimentele se desfasoara in desfasurarea desfasurarii desfasuratorului, care are menirea de a desfasura desfasurarea partii a treia pana la desfasurarea partii a patra (care este desfasurata).
In partea a patra ne este prezentat Catalin ca fiind tipul geniului analfabet, cersetor innascut, cu abilitati de gigolo. Lui Catalin i se pune pata pe Catalina si incepe sa o vrajasca cu expresii tipice de cibezar.
Dintre, pe de o parte nemurire, inteligenta superioara, posibilitatea de a vizita obiective turistice precum constelatii, planete gigant, gauri negre, albe, portocalii, verzi cu picatele, cachiu cu vernil, si pe de alta parte cersitul pe la Italieni, dormitul prin gari, traficul de aurolac, spalatul parbrizelor carutelor medievale, locuitul in tomberoane alaturi de Catalin, Catalina alege varianta a doua.
In partea a cincea, pe langa capacitatea de metamorfozare in diferiti indivizi dubiosi ne este prezentata si capacitatea Luceafarului de a intra in hiperspatiu si a se deplasa cu viteze superluminice, respectiv 1,2,3 warp, ca in Star Trek. Insa calatoria lui spre Demi-Murg nu este lipsita de pericole, cum ar fi meteoriti, comete, gauri negre, radare, soferi turmentati, biciclisti, bizoni, submarine, majorete, tarani cu vacile la pascut etc.
In final ajunge in compania Demiurgului („S.C. Demiurgul S.R.L.”, societate pe actiuni si raze ultraviolete, cu motto-ul „ Vindem confectii si nemurire la second-hand”). Demiurgul sta prost cu importul de nemurire, asa ca ii propune alte optiuni, de exemplu sa-i ofere Pamantul in rate, cu avans, comision si dobanda 0, o superoferta de Ziua Gaurii Negre:
„Ti-as da pamantul in bucati”.
Luceafarul este nehotarat, si se intoarce pe Pamant sa isi consulte avocatii in vederea semnarii contractului de vanzare-cumparare.
In ultima parte Luceafarul constata ca i-au crescut in mod subit coarne. El observa acest lucru in momentul in care i-a surprins pe cei doi intr-un acces de cibezareala. In urma sfatului psihopatului sau personal, Luceafarul ramane calm si ii da papucii Catalinei (la pret redus).
Si toti au trait fericiti pana la adanci batraneti, cu exceptia Luceafarului, care face parte din categoria „tinerete fara batranete si moarte fara de viata.
In concluzie, acest poem poate fi considerat un soromosaf picardonian folotoric, avand la baza sineratia docatorica a tinarismului robolian cu un subtil accent peronimic, dar rezumandu-se la spentificatia chiaroforma a gularismului verosonian.
In ceea ce priveste versificatia, rima este intortocheata, ritmul arhaic iar masura versurilor este de 3,5 cm.