Copilaria si teneretea lui Eminescu j2g10gf

In configuratia generatiei tinere (din deceniile cinci-sase ê n. red.), poetul Gheorghe Tomozei ocupa un loc aparte. Extrem de laborios, nedand insa niciodata aceasta senzatie, autor a zece carti de poezie, iata-l acum insumandu-si selectiv activitatea tiparita pe intinsul a mai bine de un deceniu de sustinuta si inefabila poezie. a...i Parcurg aAltairç si am impresia ca aici optiunea nu este pentru limbaj si pentru incercarea de a-i depasi media curenta, statistic constituita, ci mai degraba ponderea inclina catre avatariile sentimentului si lumii lui, nealienate de ins.
Spuneam ca Gheorghe Tomozei ocupa un loc aparte in generatia sa.
Intr-adevar, cred ca nimeni ca el nu poate crea atmosfera, cu o economie de mijloace mai mare; si nu e vorba de un sprijin in efectul lingvistic (in cazul acestei poezii, strict uzual), ci de unul in ordonarea obiectelor, prin evocare, investite cu sentiment. a...i
Materia propriu-zisa a cartii, insa, isi propune cu totul altceva, sa alcatuiasca o monografie a atmosferelor de dragoste, in dimensiunile curente ale realului, refuzandu-si divagatia fantezista (care de fapt si suprima atmosfera) si infiltratia tezelor, sau a oricarei forme de dog matism ori de idei preconcepute. Singura receptivitate fata de tonul unui manierism, dar nu fata de tonul unui manierism in genere, ci fata de cateva din ipostazele manierismului folosite ca obiect in parte cu functia de declansator de cutare sau cutare tip de atmosfera evocata. Nu este vorba si nici nu poate sa fie vorba de mulare, Gheorghe Tomozei este un poet profund original, versurile lui putand fi recunoscute imedi at de catre cititorul pe poezie, in orice context; e vorba de un mod special de a recepta culoarea locala a unei atmosfere, nu prin lexicul static, ci prin grupuri de lexic static, folosite in parte ca unitate lingvis tica. Astfel intr-o aVillonescaa (poem de data recenta) poetul recepteaza un intreg ton villonesc, pentru a-l folosi ca pe o unitate dintr-o fraza al carui inteles este raportul dintre eu si atmosfera obiectiva data, iar nu atmosfera in sine. La fel si tonul dintr-un poem scris in adolescenta
aCrama manastireascaa, unde raportul dintre el si atmosfera are aceleasi coordonate, eul ramanand invariabil, atmosfera insa fiind schimbata, ca dealtfel in aproape toate poemele antologate in carte. Iata spre edificare o strofa din primul poem citat: aCulori bortoase, desucheate ê/ (din frunza cursa si rachiu) ê/ alb il purta in trup pe verde,/ rosu misca-n portoca liuç si o strofa din a doua poezie citata: aParinte, vinu-i beat de mirode nii,/ dar cum n-alungi cu bratul ori cu plansul/ si cu monarhicestile sme renii,/ atati diavoli cati se zbat intr-insul?ç./ Desi sunt zece ani intre datele la care au fost scrise cele doua poeme, desi sensurile lor sunt diferite, surprinde strania lor unitate inefabila, care le face imediat recognoscibile ca fiind ale lui Tomozei.
Un alt procedeu estetic original si pregnant in lirica lui Tomozei mi se pare a fi cel al falsei descriptii, sau mai bine zis al descrierii indirecte, notificand o atmosfera mirifica, descinzand nu din divagatie ci din real.
Este evident ca perceptia vegetalului, intimizarea lui prin incadrarea in domestic, nu vizeaza aici vegetalul si nici domesticul; ca descriptia urmareste un alt sens, prin compensatie, ê anatomia unei atmosfere de singuratate realizata aluziv prin luxuriant si mirific. Acestea sunt insa procedeele (si eu am numit numai doua dintre ele).
aAltairç asa cum ne-o infatiseaza Gheorghe Tomozei este o stea inte rioara iluminand puternic si tandru un cer interior, a carui atmosfera persista indelung in memorie, dupa ce ochiul a ispravit de citit scrisul elegant si cavaleresc al poetului. a...i
Din cele aPatruzeci si sase de poezii de dragosteç ale lui Gheorghe
Tomozei, de fapt patruzeci si sase de ipostaze ale timpului liric, iposta za matrice mi se pare a fi in poemul aCadere de la trapezç. Acest poem, mutand continuu in viteza ametitoare un simbol (al puritatii si visului liric neimplinit) pe verticala unui timp incrustat cu cele patru mari varste, ca o coloana care-si incepe copilaria aerian si sfarseste batrane tea in impactul dur, cu pamantul, lasa valente perpetuu deschise fante ziei, creeaza un camp magnetic in care orice obiect poetic este atras si fixat pe o orbita nevazuta dar prestabilita. a...i "Patruzeci si sase poezii de dragosteç sunt de fapt un singur poem despre cresterea si descresterea timpului liric, un frumos vas de portelan de Sèvre, continand o bautura alchimica fierbinte si aromata.a...i
aLa lumina zapeziiç e cartea implinirii unui poet, dar nu numai a lui, ci si a poeziei noastre de azi. Har decantat ca boaba de strugure in vin, vita de om isi semnifica esenta, omenia. Omenia, iata mesajul sublim si nuantat, emotia spatiului poetic national cu care Gheorghe
Tomozei se contopeste intr-o afluenta si plina de suflet unicitate. Scri ind despre un poet adevarat si drag, simt cum mi se transforma-n cu vinte cerneala, si vana in vers.
Poezia lui Gheorghe Tomozei are, in sinea ei inefabila, farmecul aparte al sensibilitatii romanesti. Traditional pana la mit si in acelasi timp modern pana la ultima inflexiune subtila a limbii, versul tomo zeian topeste intr-o fiertura vrajitoreasca spiritualitatea bizantina si cea a vechilor balade pastoresti, carpatine. Talentul nativ al poetului, cu o antena de martian, inregistreaza pulsul atat de concret si de nepipait totusi al sentimentelor fundamentale. Lumea lui este lumea schimbarii de voce a copilului devenind adolescent. Frumusetea este a sosirii iar nu a plecarii. Culoarea e aceea a ano mana s landç-ului dintre verdele si violetul curcubeului irizat de dupa ploaie. De aici si mirajul de aconte de fœeç al viziunilor si castelele de clestar ale melancoliei din interiorul cuvintelor murmurate.
Creator de paradisuri visatoare, Gheorghe Tomozei revigoreaza transparenta verbului, a acelui fulger iscat din sintagma naturala a insului poetic.
Si totusi e ceva care scapa descrierii oricat de atenta si adecvata ar fi aceasta, si ma refer in primul rand la fenomenul concret de natura metalingvistica, la cele mai bune poeme ale lui Tomozei, de acel timbru de neconfundat al lor, de neconfundat dar si cu neputinta de reprodus altfel decat in reproducerea lui genetica
Acest mare poet, uneori, recunoscut ca atare, alteori contestat de cri tica literara abundenta, care s-a ocupat de opera lui in preajma varstei de
40 de ani, se afla dupa opinia noastra intr-o culminatie creatoare, intr-o majora asezare a stilului sau atat de personal si de impersonal totodata.
Din aceste cateva poeme traduse in placheta de fata cititorul isi poate face o idee de universul inedit al unei poezii despre care am convin gerea ca se va vorbi din ce in ce mai mult timp.
Nichita STANESCU
Fara a fi act de mimetism sau pastisa, poezia sa din primele volume isi gaseste originalitatea in multiple asimilari care convin unei struc turi individuale, dar care constituie si atmosfera poetica generala a unei epoci a...i. Alta’r (1968) este deja un volum retrospectiv: poetul apare drept un fantezist moderat, impresionist si fara aplicatie pentru ex plorarea profunzimilor, dar destul de dotat muzical pentru a ilustra excelent modul romantios de existenta a sentimentelor, indeosebi ero tice. Autobiografia isi gaseste locul cuvenit, ca si parerile versificate asupra unor probleme generale, sau ocaziile lirice curente. Idilizarea feerica a realitatii se face cu aceleasi procedee cu care-si executa visurile planetare stilizate. Sunt cultivate cu mici licente sau revolte metrice specii clasice: oda, imnul, madrigalul, poemul intr-un vers s. a. Ingeniul si agilitatea profesionala, nonsalanta ironica si bunatatea sufleteasca se perpetueaza in volumele urmatoare: Suav anapoda (1969), Poezii de dragoste (1970), Misterul clepsidrei (1971), Atlantis (1971), Tanit (1972),
La lumina zapezii (1974), Gloria ierbii (1975) si in selectia Masinarii romantice (1973). O noutate este Negru Voda (1974) unde anecdotica istorica ê legenda si document ê e pretextul unei ilustrari a balcan ismului ca pitoresc, arhaic, usor umoristic in seriozitatea lui neguros naiva. In acelasi sens, Cronica lui Stavrinos (1975) e o adaptare in ver suri a cunoscutului text despre Mihai Viteazul.
Marian POPA
Prin rafinament, seninatate si echilibru interior poezia lui Gheor ghe Tomozei continua solida traditie a liricii arcadice, ale carei incepu turi sunt fixate memorabil inca de Vacaresti si Costache Conachi. Nici viziunile tenebroase si nici acelea extatice nu intra in perimetrul perceptiei sale, decat, cel mult, ca elemente de stil. Orgoliul vocatiei artistice, constiinta unui privilegiu al frumosului tradusa in virtuozitate artiza nala, nazuinta aaristocraticaa sunt pretutindeni evidente, desi fara ar doarea de tip macedonskian; flacara sublima ia forma caracteristica a luminozitatii, avantul este convertit in masura, in subtilitate, in migaloasa arta de bijutier cu care sunt lucrate cuvintele, in visatoria calculata, cand melancolica si cand cenzurata cu discreta ironie. Usurinta de a versifica merge pana la improvizatie si este innobilata de dobandirea unui stil; materialul lexical este triat cu grija de colectionar si trecut apoi, cu voluptate, prin savante probe; asemenea poeti intretin indeobste un cult statornic al Poeziei, lirismul lor fiind o forma de integrare intr un ritual. Debutand foarte tanar, Gheorghe Tomozei are inca de la incepu turi constiinta ceremonialului poetic si trasatura cea mai profunda a personalitatii sale literare este data de o aestetizareç spontana a senzatiilor, a sentimentelor, a viziunii. Totul este privit ca fapt de arta, existenta insasi este o experienta estetica si se desfasoara intr-un stil precizat. Nedesavarsitul, haoticul, inexpresivitatea sunt nu respinse, ci necunoscute: poetul traieste in armonioasa lume a artei. Fara a fi un inovator, fara a soca prin elemente de ordin exterior sau prin bruschete acrobatica in evolutia sa literara, foarte unitara si echilibrata dealtfel,
Gheorghe Tomozei a aasimilatç diverse influente, mai vechi sau contem porane, exprimandu-se de fiecare data pe sine. El si-a facut din poezie o stare de sensibilitate si un climat spiritual. Delicat, gratios si elegiac, el este prin natura ceremonialului desfasurat in jurul unui obiect ce ramane indiferent in fond a...i. Toata emotia vine din placerea de a construi poetic si in volumul sau de debut Gheorghe Tomozei isi publicase cateva pretioase apoeme intr-un versça...i. Caracteristica pentru poet este aceasta voluptate a compunerii, capabila, ea, sa produca anume dispozitii sufletesti; luarea in posesiune a unor teme, simboluri, motive, chiar a elementelor de limbaj si a tehnicilor din opera altora reprezinta nu o imitatie ci un act de preluctare prin care imprumuturile isi pierd semnificatia originara, capatand un sens nou. Nu aarghezianismç te buie vazut, de exemplu, intr-un poem de inceput, ci folosirea constienta a unui stil a...i. Este vorba de folosirea unor maniere, cu premeditare; poezia lui Gheorghe Tomozei este de inspiratie culta si porneste intot deauna de la un amodelç, mai indepartat sau mai apropiat, usor recog noscibil, dar numai literal. Fiindca spiritul e altul, unitar in ciuda tuturor diferentelor de stil: un joc al intelectului si al imaginatiei, o contemplatie sensibilizata a formelor intrebuintate, privite ca abstractiuni ce sunt insufletite prin preluare. Iar aceasta intotdeauna e artista; chiar si in jurnalistica Gheorghe Tomozei este un autor de afil igraneç, cele mai diverse afapte diverseç fiind prinse in montura fina a unei constructii poetice. In poeziile de dragoste nu e cantata iubirea, ci se desfasoara un protocol al eroticii, insistandu-se asupra momentelor initiale si finale a...i; intereseaza conventia, spectacolul, ceremonia.
Gestul, atitudinea, nuanta sunt precumpanitoare; sentimentele sunt declansate, nu declanseaza. Masa poetului devine, firesc, abucataria tem pluluiç, este tot un prilej de oficiere a...i. Gheorghe Tomozei a dat, in acest stil curtean si ceremonios, poeme de o mare frumusete, cartu raresti, rafinate, de o ironie tandra si melancolica, inchinate fie unui
aBizant helenizatç, fie evocarii bogat ornamentate a unor figuri si mo mente istorice. Pretutindeni originalitatea provine din pretuirea mai mult a imaginii decat a aceea ce ea reprezinta, din taierea senzuala intr o inchipuire populara de artificialitati, din lipsa de constrangere, tipica visatoarei moliciuni, cu care sunt aduse ideile poetice in spatiul emotiei a...i. Nu lipseste placerea combinatiilor onomastice a...i. Poezia mai recenta a lui Gheorghe Tomozei compune imaginea unui Levant livresc, amestec de culori, de nume, de referinte, de sonoritati, miraculos iesite din amasinariile romanticeç manuite de poet, mare maestru al combinatiilor stralucitoare de cuvinte a...i.
Mircea IORGULESCU
A tiparit pana acum peste 30 de volume fara sa-si schimbe prea mult stilul poetic. Sentimental si patetic la inceput, stilul devine mai tarziu ironic si livresc, fara a pierde substratul de sentimentalitate si reverie.
Este un caligraf fin, cum au observat toti comentatorii lui, pretuitor de forme vechi, un liric de tip alexandrin, si este de mirare ca n-a compus pana acum un palindrom. A incercat, in schimb, celelalte forme poetice de performanta, de la romanta la sonet, de la haiku si poemul intr-un vers la poemul epic si tratatul in stil (fals) didactic cu subiecte care, iarasi, variaza de la Istorie si Divinitate la fluturi.
Evolutia lui Gh. Tomozei in cadrul generatiei sale este asemanatoare, pana la un punct, cu aceea a lui Florin Mugur. Scutieri ai lui Labis si formati intr-o anumita mentalitate literara (aceea care cultiva poezia evenimentului si respinge programatic modernitatea), ei au prins cu greu cadenta impusa de noul esalon al generatiei, afirmat dupa 1960.
Alt timp, alte modele lirice, alt stil de a gandi si de a face poezie. Florin
Mugur si altii au parasit vechea formula si au inventat alta mai apropi ata de natura lor lirica si de spiritul generatiei (in noua ei configurare),
Gh. Tomozei s-a adaptat cu dificultate si a ramas, in esenta, un singu ratic. Prietenia de mai tarziu cu Nichita Stanescu nu i-a modificat prea mult stilul poetic, desi unele schimbari (indeosebi in Ierbar de nervi,
1978, cartea lui cea mai buna) se vad: o intimizare, in primul rand, a subiectului liric, o eliminare a epicului si o reducere a elementului de monstrativ.
Poetul a...i are si o rodnica activitate publicistica. A redactat, la inceput, revista aArgesç si a initiat mai multe scrieri cu caracter memo rialistic, intre ele una despre Labis si alta, colectiva, dedicata amintirii lui Nichita Stanescu.a...i Traditionalismul se vede de la inceput, mitul apare mai greu si ramane de regula in stadiul de referinta poetica, iar modernitatea este o chestiune ce trebuie dovedita. Un semn al ei ar putea fi preocuparea pentru expresie (jocuri verbale, muzicalitate, corespondente subtile, limbaj incarcat de vocabular vechi, pe scurt; un estetism al caligrafiei, caracteristica, adevarat, pentru o parte a poeziei moderne romanesti (Adrian Maniu este un exemplu).
In afara de discutie este priceperea tehnica a lui Gheorghe Tomozei.
Primele poeme (Pasarea albastra, 1957) sunt in stilul Labis: tumultul atins al copilariei, matasea ierbii, noptile de taina si ivirea cerbilor sub ploi de stele, poezie anecdotica a...i, evocari sentimentale si pastorale in stil Bolintineanu a...i, in fine, meditatii mai ingenioase in traditia preromantica a poeziei ruinelor a...i.
Nota epica este dominanta, putine versuri evadeaza intr-o expresie mai concentrata si mai detasata de eveniment a...i. Gheorghe Tomozei evita confesiunea directa si, cand introduce un element biografic in poem, e vorba intotdeauna de o biografie a generatiei sau de biografia universala a poetului. Abia mai tarziu (In Ierbar de nervi si Amintiri despre mine) renunta la acest alirism in travestiç, cum il numeste N.
Manolescu, si introduce in poem biografia vietii interioare. O face, totusi, cu discretie si, cand trece criza existentiala, poetul revine la himerele lui. In primele carti (Steaua polara, 1960; Varsta sarutului, 1963; Noapte de echinox, 1964 etc.) el poetizeaza universul din afara si se ascunde dupa marile simboluri lirice luate din carti. Tot ce i se intampla e de natura poetica si antreneaza o stare poetica a eului: adimineata si-a prabusit in mine cupoleleç, aradvanul toamnei se zarea departe, /dupa himera clailor de fanç, agradini aeriene se daramaa, ain miezul fructelor se face searaa etc. Unele notatii amintesc de parnasienii nostri corupti de corespondentele simboliste.a...i Descoperim in versurile acestea flu ente, nostalgice, desenate cu grija, ecouri din modernul Arghezi. aOra naruita-n vazduhuriç trimite la psalmii din Cuvinte potrivite, dar imaginatia lui Gheorghe Tomozei, interesata de spectacolul liric al cos mosului, continua sa urmeze modelele romantice cunoscute. Ora naruita in ceruri participa la un mare festival al prabusirii si ascensiunii stele lor.a...i
Poemele urmatoare merg in aceeasi directie. Gheorghe Tomozei isi construieste o mica mitologie lirica pe care o amplifica de la volum la volum ca bulgarele de zapada care se rostogoleste: el are o iubita numita
Septembrie, e ainhaitat cu fluturiç, versul lui e aabator de miresmeç, timpul curge din cochilii sparte, lumina e o atiitoare divinaa, melanco lia patrunde in spirit si poetul are atunci sentimentul ca a sosit prea tarziu in lume (ecou din Musset?) si atoate versurile care se vor mai scrie pe lume /s-au scris/ scriem numai versurile altoraç. Gh. Tomozei continua acum sa scrie si, jumatate prefacut, jumatate galant si senti mental, daruieste iubitei prima luna a toamnei. Insa stilul curtenitor s a modificat intr-o oarecare masura. Romanta cauta imperecheri noi de cuvinte si metafore suav anapoda, ca sa-l parafrazez pe poet a...i.
Modificarile limbajului trebuie puse in relatie cu noul curs pe care il luase poezia romaneasca dupa 1960 prin efortul, indeosebi, al generatiei lui Gh. Tomozei.a...i Tomozei, cum am precizat deja, continua linia neoromantica, dar sunt cateva accente noi in versurile de dupa 1964 a...i. Cand vorbeste, de pilda, de un airod al cuvintelorç, de o fata atavalita n sudori de ingerç sau de un aos de genunchi, al luminiiç, aos de mires meç, fantezia lui lirica este mai aproape de imagismul lui Nichita Stanescu decat de acela al lui Labis. In fapt, versurile lui Gh. Tomozei se deschid dupa 1965 (cand ii apare un volum de Poezii, urmat in 1967 de Patruzeci si sase poezii de dragoste, in 1969 de Suav anapoda si, dupa alte culegeri, de Gloria ierbii, 1975) spre o poezie de tip ludic, in care intra si o culoare istorica (evocarea Bucurestiului din timpul beizadelelor). a...i
Este greu a cuprinde si a ordona critic toate temele acestui atrezorier al toamneiç si neobosit aatlet al crinilorç. Galant si ironic, el trece usor de la una la alta si multe poeme, lucrate cu pricepere, vorbesc de na turile cunoscute (Manole), de domnisori si carturari din trecut sau de spre destinul poemului in lume (un subiect ce-i sta la suflet lui Gh.
Tomozei). Nota acestor versuri este de regula tragi-humoresca. In Ierbar de nervi (1978), Amintiri despre mine (1980) si poemele din ultima vreme, ludicul, stampa de epoca, micul poem sentimental sunt concurate de o poezie provocata, intr-un chip mai direct, de afermentii melancolieiç.
Un fapt existential tragic se interpune, ca un geam, intre obiectul poez iei si subiectul care-l gandeste si-l trece pe hartie.a...i O alta mitologie e pe cale sa se instaureze in poemele, in continuare, bine desenate: aceea a nelinistii. a...i Gheorghe Tomozei ramane, de buna seama, ceea ce era si pana acum (caligraful nebun de forme, condotierul vocabulelor, abatranul agricultor de himereç, ahotul de ninsoriç, aun bulgar de tina alexan drinaa), dar poezia lui incepe sa dea tarcoale si altor semne, mai nelinistitoare.a...i Caligraful bizantin isi continua calatoria desenand ninsorile si melancoliile, himerele. Multe se impun prin finetea liniilor si incapatanata, inepuizabila credinta in puterea poeziei de a sublima totul si de a dainui. Caci Tomozei continua sa scrie cu fervoare desi a facut abataturi pe nerviç de atatea sonete. a...i
Miniaturistul Gheorghe Tomozei continua, in generatia lui, pres tigiul poetului traditional specialist in inefabile.
Eugen SIMION
Titlul acesta fericit: Suav anapoda, ne conduce in poezia lui To mozei a...i cu siretenie, prevenitor, cu jumatate gest poetic, spre un insolit facut nitel, cu gratie, cu putina sovaiala, fara indrazneala defin itiva si riscata, ades fara acoperire, gasita la altii, unde enormul suna a gol, precum cazanele Infernului. Cata vreme acest bacovian timid sta in banca lui, pompand din interiorul sau delicat melancolii pustiitoare, cu decenta, versul pastreaza o noblete fara cusur a...i. Versul e nobil, echil ibrat, are continut, daca vrem ca poezia sa fie si a starilor nu numai a cuvintelor.a...i Intr-o poezie (Mar dulce) efectele cele mai frumoase sunt scoase prin mijloace simple, fara eforturi moderniste ca in alte locuri a...i.
E un mic colind realizat cu o gingasie care atinge zonele cele mai fertile ale poeziei. Dealtfel Tomozei stie sa foloseasca starile limita si legendele atroce pentru a realiza, ca in Dintr-un razboi, tablouri haluci nante a...i. Altadata, schita poemului are un tus chinezesc, sfumatura inegalabila a hartiei de matase pe care sunt incrustate peisaje cu o penita din mustati de peste a...i. E o disperare decenta in toate aceste versuri carora li s-a pus calus, peretii asuda de disperare, dar nimeni nu striga, se sufera tacit in acest halou de tacere care e universul poetic al lui Tomozei.
Hanul copiilor pare raspunsul in vers la acele admirabile miniaturi muz icale cunoscute sub numele de Coltul copiilor a...i.
Nu e acelasi sunet delicat debussyan din Jimboas Lullaby sau din
Sœrœnade la poupŒe? Arhitectura sonora a versului ma farmeca si l as sfatui pe Tomozei sa intarzie in acest teritoriu familiar in care gene rozitatea lui tradata de cele ce scrie ar face minuni. Finalul poemului ma indreptateste la aceasta: Si ninge /din cer cu puii paserei flaminge,/ ninge cu icusari si cu carboave. //Hanul se trage-n lut, feresti se sting/ si-oglinzile lui/ Niciodata ning.../ Ecoul bacovian, bine filtrat, razbate si in splendidul poem Dintr-un septemvre a...i. a...i Dar impresia generala lasata de volumul Suav anapoda e buna.
Iata ceva din Vin diligente, unde spiritul soltic al poetului gaseste fru moase rezonante a...i. Frumos este si poemul care da titlul volumului, unde aiureala aparenta a versului, lejeritatea lui nu mai supara a...i dar pe Tomozei il prefer in poemele in care sangele sau da pe dinafara moartea, unde tristetea sa funciara stie sa scoata accente sublime...
*
Exista la Tomozei, inca de la debut, o acuratete care totdeauna mi a placut, o sinceritate incantata in fata vietii si a actelor sale funda mentale, cuceritoare. Cochetand cu nichitismele din cand in cand, furat de tentatiile modernismului de ultima ora, poetul rezista totusi si ramane intr-un univers al sau, pur si strigand de limpezime. Ici, colo ecouri din Sorescu (O viata sau Ion Gheorghe (La feminin) si chiar Emil
Botta (Teatru), bine ingurgitati. Liniile directoare in lirica lui Tomozei ar fi ale unei infantilitati extraordinare ca expresie, capabile de mari efecte, ca in Cina cea de taina a copiilor a...i. Aici parabola infantila spune mai multe decat ar vrea unii sa se inteleaga si cea de-a doua directie, aceea a unui balcanism tarziu, mimand un grai vetust, dar, vai, atat de frumos a...i. Paleta extraordinara a poetului, lasand la o parte caracterul omagial al poemului, poate sa straluceasca in versuri deosebite. Lucrul e evident si in alte locuri, cum ar fi in Frica a...i.O unda argheziana face ligamentele spre Pajerele marelui Mateiu (vezi
Boierul, caruia Arghezi ii este tributar, sau Trantorul, sau Anonimus a...i.
Aceasta literatura de incertitudine geografica si spirituala, de calei doscop, de magie a cuvantului in sine (in care exceleaza oarecum Dimov) este ilustrata la Tomozei si de faimosul poem Coloniale a...i.
Frumoase sunt si poemele Halucinare si Masinarii romantice sau
Postumul. Iata un catren exceptional din Sfarsit de roman: Se frange painea cinei. O frica /geruie podelele peste care treci /si geamul por tretelor se despica/ sub amintiri fluide si reci. Sau aceasta tertina din
Intoarcere intr-un vers intrerupt: In calimara mea /greierii/ isi fac cim itir elefantesc. Sau finalul altui poem: Ca lacrima tarand in ea datina / ce naste plansul/ ca faraon intrinsul...
In totalitate, volumul Misterul clepsidrei al lui Tomozei promite foarte mult. Poetul se apropie vizibil de marile nume ale liricii noastre actuale, in care nu batranii fac cele mai stralucite exemple, cat cei mai tineri...
Daca printr-o miscare indrazneata l-am incorpora pe Arghezi cu un ele poezii si, mai ales, cu poezia sa scurta in capitolul Balcanici, To mozei, care descinde si el pe acest taram pestrit si incantator, si-ar gasi aici locul foarte bine. Dovezi suplimentare? Iata doua poeme, daca nu trei, in care cel mai actual balcanic, Ion Gheorghe, poate fi recunoscut cu usurinta a...i sau un fragment din Aventura a...i sau Apocalipticul iarmaroc a...i.
Tot ce era numai gracil in Gheorghe Tomozei, tot ceea ce canta pe o subtire coarda de matase capata in volumul La lumina zapezii rezonante grave. Gavota gratioasa devine somptuoasa melodie, incarcata de esente, de un regret mov. Cuvintele s-au captusit cu metale, sunetele nu mai sunt numai turburatoare, ele dor, ceva ametitor a devenit ceva primej dios. Melancolia pe care mi-o imaginez ca pe o tanara Doamna trecand cu o trena de frunze brumate de lacrimi dinspre Nicaieri spre Niciunde, cu o fata palida si fara contur, numai un suras in care compasiunea se lupta cu veselia trista, domneste peste poezia acestui prerafaelit poet. a...i Batranii mi se pare un poem remarcabil, vadind un mestesug poetic de prima mana a...i.InIntoarcerea lui Constantin Voda recunoastem accente barbiene a...i. E la Tomozei un rabelaisianism celest, o foame cenzurata, in transcendent, ca in acest vers: si intram in hanul podit cu vin, cu burtile pline de flori, ceea ce-i sublim. Pe genul scurt poetul exceleaza, ca un geniu al sinteticului: Trec cu buzele /peste numele tau, ca pe sira spinarii/ a unei frunze (Gest) care mi se pare o transcriere in vers a lui Chopin. Iata pe aceeasi linie si Datina: Cuvintele mor /cu litere deschise/. Le zidesc intr-o cripta /si le asez la crestet/ irisii frun zelor/ pe care sunt zgaraiate /nervurile rosii/ ale insomniei. Adun, de ici si de colo, briliantele risipite prin poeme: Undeva zice: cine se chel tuie in frig, care-mi aminteste de Rilke, dar e frumos. In alt loc exista un fraged metal si o lacrima frange fierariile delicare ale ninsorii. Mai incolo: seara se bea o ceasca cu zapada ceea ce este o sublima subtilizare a unui ceai incolor pana la nefiinta lui. Ianuar este un cantec matein a...i.InOda inchiderii intalnim aceeasi poezie de crepuscul in care poet ul va face mare cariera a...i
Eugen BARBU
Cea mai spirituala si cea mai inselatoare dintre artele poetice scrise de Gheorghe Tomozei o gasim in Gloria ierbii si se intituleaza In fata cuvintelor a...i.
Se remarca indata atitudinea anticalofila: descoperirea cuvantului umil si democratizarea vocabularului poetic. Palnia nu poate fi fara legatura cu Urmuz si cu ideea hazardului calculat. Daca programul acesta nu este pe de-a-ntregul respectat in Gloria ierbii, este, in orice caz, mai mult decat in oricare alta carte a poetului, asa cum voi arata mai departe, cea dintai (si in ordine cronologica) insusire a poeziei lui Gheorghe Tomozei fiind calofilia. Versurile lui au avut de la inceput (si inca intr-o epoca in care nu se punea nici un pret pe asa ceva) o expresie ingrijita, cu o mica nota de pedantism chiar. Poetului i-a placut sa le alucrezeç, cum se spune, cautand cuvantul rar (vechi, exotic, carturaresc) sau intorsatura fru moasa de fraza, pipaind incheietura delicata a cate unuia, scobind rit murile cu dalta, ciocanind rimele sau trecand sunetele (cling-cling!) prin mai multe site, ca un ales in aceasta privinta, Arghezi, de la care a invatat sa stranga fierul cald al vorbelor in cleste. Calofilia a facut tot deauna casa buna la el cu virtuozitatea artizanului.
In Pasarea albastra atmosfera este sentimentala, apoeticaa, inca plina de toposurile unei anumite lirici traditionale, de la un eminescianism difuz a...i la pillatismul majoritatii pastelurilor. De altfel, pe langa alte reminiscente, acelea din Ion Pillat mi se par mai relevante, data fiind structura evocatoare si nostalgica a poeziei lui Gheorghe To mozei.a...i Arghezi si Pillat vor continua sa fie patronii spirituali ai liricii lui Gheorghe Tomozei si in culegerile urmatoare. Precocitatea poetului ê , care la 20 de ani scrie bine, acuratç, in deosebire de majori tatea confratilor de la mijlocul deceniului 6, putand fi banuit, daca ne luam dupa standardele vremii, de intimism si de alte asemenea pacate capitale ê, ne infatiseaza si un anumit paradox: o evolutie lenta, ca o amanare a fixarii personalitatii adevarate. Cam tot ce a publicat Gheor ghe Tomozei in primul sau deceniu de activitate (Steaua polara, Lacul codrilor, albastru, Varsta sarutului, Fantana culorilor, Nopti de echinox si Cantece de toamna) bate pasul pe loc, in jurul acelorasi teme si ex presii. Atrage atentia, inainte de orice, suavitatea materiilor. Poeziile sunt pline de zapezi, stele, luceferi, de lumina, flacari si flori. E si o evaziune necesara, in aceasta predilectie, din locurile comune ale poeziei epocii, dar, fireste, si un dat sufletesc. Imaginatia delicata a poetului este (si va ramane) foarte disponibila pentru subiectele cele mai vari ate). Exista in Gheorghe Tomozei si un poet al ocaziilor lirice, reporter sentimental si calator care isi trece cu acuratete impresiile pe carnet.
Natura e stilizata, fara senzualitate, zugravita in tonuri stinse si in culori palide. Ca si Labis, el evoca pe Sadoveanu si in general nu pierde nici un prilej de a-si transforma in versuri intamplarile cotidiene. aEvazi onismulç e, prin urmare, relativ, palpabil mai putin in tematica decat intr-o anumita expresivitate curatata de impuritati, de zgura imediatu lui. Dar tot acum, in cate un ciclu, incepe sa se vada mestesugarul.
Sonetul-psalm din Poeziile din 1965 a...i este in aceasta privinta opera unui bijutier.a...i Multe fineturi lingvistice sunt in Logodna a...i.In aceeasi ordine de lucruri, Iarna Bucurestilor reprezinta inceputul unei linii de inspiratie pe care o vom reintalni in culegerile maruritatii: virtuozitatea consta aici in prelucrarea unui material istoric, in pitorescul stampei de epoca, in arhaizarea intentionata a limbii. a...i De la Emi nescu (Cugetarile sarmanului Dionis) la Leonid Dimov, trecand prin D.
Teodor si Mateiu Caragiale, linia aceasta strabate multe provincii ale poeziei noastre.
Cu Patruzeci si sase poezii de dragoste din 1967 incep cartile maturitatii poetului, dintre care cele mai bune vor fi Suav anapoda,
Misterul clepsidrei, Gloria ierbii, Ierbar de nervi si Amintiri despre mine.
Personalitatea poetului apare acum deplin constituita si daca mai simtim nevoia sa pomenim, langa acela al lui Gheorghe Tomozei, nume ale altor poeti, aceasta nu are a face cu influenta, ci cu afinitatea sau, cateodata, cu pastisa constienta, caci poetul nu se da in laturi nici de la jocul literar a...i. Un sector important al universului sau liric este de pilda domesticitatea, atmosfera familiala si gospodareasca. El iese la iveala in numeroase poezii din culegerile mentionate. Este aici o intreaga traditie a poeziei noastre si anume aceea a evocarii, cu senzualitate ori cu duiosie, a unei domesticitati transfigurate, de la poezia legumelor lui Pillat si
Voronca la aceea plina de subtilitati gastronomice a lui Emil Brumaru
(pe care Tomozei il prevesteste), fara a ocoli farmecul lucrurilor desuete, muzeistice, pe care le-au reinviat atatia, de la I. M. Rascu la Petre
Stoica.a...i Sentimentalistul este, din ce in ce mai des, ironic. Observam usor cum poetul se detaseaza de propriile emotii, intrand in niste roluri, speculand un mod de a vedea lucrurile. El descrie spatiul casnic, dar ca pe unul exotic, iar mestesugarul isi ingaduie sa viseze cu ochii deschisi; caligraful e nu o data abundent prolix. Artificialitatea evidenta a unor metafore e mereu infragezita, dupa o reteta personala a...i. Ironia col oreaza sentimentul securitatii casnice a...i sau il converteste erotic a...i.
Virtuozitati muzicale si plastice, vignete lirice, rasucirea delicata a gatului frazei a...i, cautarea cuvantului sau a expresiei rare, acestea si altele compun ceea ce am socotit din capul locului a fi insusirea princi pala a lui Gheorghe Tomozei si anume calofilia. Ea este de obicei invers proportionala cu spontaneitatea emotionala: nu numai o forma de discretie, dar si una de cultura. Autorul Ierbarului de nervi intra in categoria poetilor care se dedau jocurilor si ceremoniilor, inselaciunii inocente si curtenitoare, complicitatii cu cititorul, numai si numai spre a nu fi siliti sa se dezvaluie cu adevarat. Biografica, in fond, ca orice poezie, aceea a lui Gheorghe Tomozei nu pune eul in centru si nu staruie pe confesiune. E un lirism in travesti, rod al unei mistificari ce pare naturala, desi a fost studiata dinainte in culise. Poetul insusi se reco manda drept un arhivar de fluturi; el se inhama la atelajele zapezii; este un rege care, la masa, sterge de pe lista de bucate numele poetilor; a inventat masina de furat cai. Astfel de transformari nu sunt gratuite, ci menite a intretine acelasi regim de disimulatie, de teatru cu un singur personaj. Himerismul acesta gratios tine de esenta poeziei lui Gheorghe
Tomozei, ca si mestesugul versurilor la care m-am mai referit, dar care, in volumele din urma, a devenit un rafinament material si formal, dupa care il recunoastem imediat pe poet. Mi-l reprezint pe Gheorghe Tomozei ca pe un smaltuitor de oale, intr-un atelier modern care insa recons tituie piesa cu piesa unul stravechi. Instrumentele lui de lucru sunt noi si eficiente, dar imita la perfectie forma unor arhaice scule iesite din uz.
Fiecare poet are un asemenea loc privilegiat, care poate fi un laborator de alchimist, plin de cuptoare sau de flacoane fumegande, o bucatarie cu cratiti si mirodenii, o tribuna sau o chilie de manastire mirosind a ceara. Gheorghe Tomozei este un artist de atelier, inconjurat de casete ordonate de litere pretioase, ca un zetar al fanteziei, de dulapioare de lemn, cu minuscule usi incrustate, de policioare, de roti dintate (cu mai multe feluri de dinti), de vartelinte, de farfurii si de vase inflorate ê totul miniatural si fascinant, insa nu neaparat misterios. In atelierul lui nu fumega esente vrajitoresti si medievalitatea e trucata. Mesterul nu inventeaza, ci face. Poezia lui e opera de mana, de abilitate; de ingen uu, nu de magie neagra. Arta poetului, in care la inceput se vedeau reminiscentele, a atins acuma nivelul pastisei moderne si constiente. In minunate piese de virtuozitate, poetul pare sa copieze tablouri celebre.
Doar mesterii iubiti au ramas, aceiasi: Pillat a...i si Arghezi a...i.
La rafinamentul de azi, poetul a ajuns dupa o evolutie relativ lenta.
Germenii artei lui din Ierbar de nervi sau din Amintiri despre mine se gaseau in primele versuri. Semnificativ e chiar faptul de a vorbi despre o evolutie. Impreuna cu Florin Mugur, Gheorghe Tomozei este printre putinii poeti ai generatiei lui care a avut o evolutie. De obicei se intampla ca prima carte sa dea masura poetilor nostri, urmatoarele coborand valor ic. In cateva cazuri, cum este al lui Gheorghe Tomozei, lucrurile se petrec pe dos. Ceea ce a castigat poetul este de ordinul preciziei si acuratetii. Verbozitatea a disparut. Poemele intr-un vers ê incercate in
Pasarea albastra ê arata cel mai bine evolutia. Ele sunt acum un fel de inscriptii lapidare, poeme-definitie, ca niste lespezi imponderabile.
Catrenul, si el exersat cu virtuozitate, seamana cu o epura a lirismului.
Unele dintre aceste compozitii sunt splendide a...i. Dar arta lui Gheorghe
Tomozei nu este expresiva doar pe spatii mici. In Foc ea exploateaza ingenios simetria a...i. O fabula lirica, foarte fin desenata, este Desen attic.a...i Poetul si-a constituit o subtila arta persana, care ne trimite foarte departe, intr-o traditie de miracole tehnice si de magii literare, din care nu lipseste mireasma stravechiului Orient. a...i De altfel, catrenele lui Gheorghe Tomozei au invatat pe de rost lectia acelorasi robaai persane, ale unor Rudaki sau Marvazi. Dar poetul caligrafiaza nu numai elogiul
(adresat frumusetii feminine), ci si blestemul, nu numai cantecul de dra goste, ci si batjocura.a...i Tratatul despre fluturi (din culegerea Amintiri despre mine) are aceeasi gratie persana. a...i
Gheorghe Tomozei este, mai ales, acest extraordinar poet de minia turi lirice, profunde si gratioase in finetea liniilor lor, ca niste cesti de portelan, pline de o orientala fantezie si in care irizeaza albastre, fria bile, delicate nerv ri.
Nicolae MANOLESCU