Dramaturgia -;totalitatea operelor dramatice ale unui popor,ale unei epoci.etc;
arta de a scrie piese de teatru ,de a le pune in scena si de a le interpreta. c8z14zs
Celemai vechi elemente teatrale se intalnesc in jocurile de copii si de tineri
, in jocurile cu masti si in teatru papusaresc , in obiceiurile legate de sarbatorile
de iarna sau in datinile legate de principalele momente ale vietii , acesta
fiind ceremonialul de nunta. Acestea se reantalnesc in poeziile lui Vasile Alecsandrii.Primele
compuneridramatice scrise in limba romana dateaza de la sfarsitul veacului al
XVIII-lea .La inceputul secolului al XIX-lea montarea spectacolelor teatrale
in limba romana are de facut fata multor dificultati : lipsa unor spatii corespunzatoare
, a unor trupe de actori profesionisti , a unui repertoriu adecvat ,concurenta
altor limbi agreate de publicul cultivat si a trupelor straine . Dintre genurile
teatrale este preferata la inceput comedia adesea presarata cu cantece amuzante
, sub forma de vodevil cu subiecte din actaualitatea imediata.
Dramaturgia este impartita in 2 epoci mari acestea fiind:
Epoca lui Vasile Alecsandrii (1821-1890)
Epoca lui Ion Luca Caragiale (1852-1912)
Genul DRAMATIC
Specii - tragedia (Sofocle ,Antigona)
- comedia (I.L.Caragiale , Oscrisoare pierduta)
- drama (B Delavrancea ,Apus de Soare)
Alte specii ale genului dramatic
- melodrama
- voievodilul
Caracteristici ale genului dramatic:
-prezenta autorului indirecta prin personaje
-dialogul
-textul literal este , de cele mai multe ori , gandit pentru a fi reprezentat
pe scena.
Epoca lui Vasile Alecsandrii
Cel mai reprezentativ poet al unei framantate epoci din istoria poporului nostru
, Vasile Alecsandri a ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de
veac.S-a nascut la Bacau primind de copil o educatie ingrijita , in spiritul
ideilor iluministe .Dupa catva ani petrecuti in pensionul uniu profesor francez
a fost trimis la Paris , unde a ramas intre 1834-1839.Din acesti ani dateaza
primele lui incercari poetice in limba franceza .Intorcandu-se in tara , in
1840 dupa o calatorie in Italia , a fost izbit de nedreptatile crunte ale caror
victime erau paturile largi ale poporului .De aici inainte pana la sfarsitul
vietii a fost prezent la evenimentele culturale si poetice hotaratoare ale veacului
.Prinscris si participare directa a slujit miscarea revolutionara din Moldova
de la 1848 ,unirea , lupta pentru independenta Nationala .Infiintarea teatrului
national, culegerea de literatura populara , editarea unor importante reviste
de literartura (Propasia , Romania Literala) sunt adevarate evenimente culturale
legate de numele lui Alecsandri. Volumul Poezii populare are romanilor (1866)
a atras o atentie asupra tezaurului folcloric.
Talent de resurse multiple , Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezia
ca si in dramaturgia si proza romaniasca.Comediile “Iasii in Carnaval”
, “Coana Chirita in provincie” , “Sanziana si Pepelea si altele
, drama Despot Voda , povestirile Istoria Unui galben Balta -;alba etc
, sunt realizari de mare valoare .Creatia Poetica a lui Alecsandrii imbratiseaza
o tematica Larga de la cantarea sentimentelor personale, pana la energicul manifest
politic. Trainicia ei isi are radacinile in adeziunea poetului la aspiratiile
poporului si in itimul si neantreruptul contact cu folclorul .Din dorinta scriitorului
de a intra in regiunile literale grave.V Alecsandri va scrie drama Despot Voda
care va fi jucata la treisprezece ani mai tarziu dupa prima reusita notabila
in drama istorica a lui B P Hasdeu (1838-1907) Razvan si Vidra pusa in scena
in 1867. Ultimele piese ale lui Alecsandri “Fantana-Blandanuziei”
1884 si Ovidiu 1885 cu subiecte inspirate din antichitate se pastreaza intradevar
in registrul “inalt”.
Epoca lui Ion Luca Caragiale
Cel mai de seama reprezentant al realismului critic in literatura noastra s-a
nascut in satul Haimanale (astazi I L Caragiale ) langa Ploesti .Murindu-I tatal
I L Caragiale a fost nevoit sa-si intrerupa studiile , pentru ca muncind ca
profesor la scoli particulare , corector de ziar, copist de roluri si sufler
, sa-si poata intretina familia.
Caracterul Acuzator al comediilor pe care le-a scris , mai ales al capodoperei
“O scrisoare pierduta (1884) si al Momentelor (1901) , I-au atras ostilitatea
oficialitatii burghezo-mosieresti , ceea ce la constrans sa se expatrieze.
De la Berlin ,unde a ramas pana la sfarsitul vietii, a urmarit cu nedezmint
interes evenimentele din patrie.Versuri , Caragiale care fireste ramane in primul
rand marele dramaturg si prozator satiric a scris ocazional , dar numai ca sa-si
verifice variantele posibilitati de expresie literala, ci pentru a servii si
prin acest e mijloace obiective precise. Parodiile publicate in Moftul Roman
au lovit in poezia decadenta simbolistica ce-si facea pe atunci drum in literatura
noastra. Alte parodii si fabule s-au alaturat ,in preajma si in anul 1907 vehementul
protest 1907 din primavara pana-n toamna impotriva autorilor sangeroasei represiuni
de la monarh la politicienii conservatori si liberali.Um moment de varf in dramaturgia
romaneasca ,opera teatrala a lui I L Caragiale a avutde luptat vreme indelungata
cu prejudecata potrivit careia comedia e un gen “facil” care nu
se poate ridica la nivelul capodoperelor.
Iata ce spunea I L Caragiale cel care avea sa devina cel mai de seama reprezentant
al dramaturgiei romanesti:
“Caci in adevar ca nu sunt multe frumuseti pe lumea noastra mai mari decat
un teatru bun”
O inovatie care a surprins critica si publicul vremii este drama taraneasca
inaugurata de I L Caragiale prin Napasta. Piesele sale s-au impus cu greu intr-un
climat care le-a fost adesea nefavorabil.Cea dintai comedi O noapte furtunoasa
a avut la premiera doar 2 reprezentatii (1879) din cauza regimului politic si
probleme dintre autor si directorul teatrului.
Eminescu a avut si el o inclinatie spre teatru insa nu definitivat in operele
dramatice durabile.Incercarile poetului cuprind o multime de proiecte neancheiate
sau abia schitate de poeme dramatice , operele aflandu-se la confluenta dintre
teatru si poezie. Dramele istorice din istoria romaneasca sunt: Decebal ,Bogdan-Dragos
, Mira. Intre cele doua razboaie mondiale viata de zi cu zi si viata scenica
sunt mai aproape ca niciodata.Fiecare scriitor, poet , prozator, critic se inclina
spre opera dramatica fiecare simtindu-se ispitit sa scrie opera , cronica dramatica
, sa fie director de teatru ori presedinte al Societatii autorilor dramatici.
Dramaturgia interbelica nu prea are calitati scenice , ea fiind mai degraba
destinata cititului decat interpretarii.
Cei mai cunoscuti dramaturgi in perioada interbelica au fost : Camil Petrescu
autorul primelor piese : Jocul Ielelor , Suflete tari , Danton etc. Lucian Blaga
care scrie drama de factura expresionista “Mituri pagane” , “Zamolxe
, Tulburarea apelor , Mesterul Manole ,Cruciada copiilor etc. Mihail Gebostian
introduce in piesele sale un lirism intens , de buna calitate in ciuda operatiei
lejeritatii a subiectelor , cele mai cunoscute piese ale sale sunt:” Jocul
de-a vacanta” , “Steaua fara nume “. Victor Ion Popa are piese
pitoresti si sentimentale cele mai renumite fiind : Muscata din fereastra ,
G Ciprian , Tudor Musetescu sau Al Kinulescu au scris comedii insa in registre
foarte diferite de la satiric la liric.
Drama de idei de inspiratie mitica autohtona sau universala are mari creatori
: Noria Lavinescu “Moartea unui artist” , “Petru Rares”
, Marin Sorescu “Ioana” , “Paradiserul” , “Matca”.
Dintre autorii de comedii amintim : Teodor Maziliu, “Prostrii sub clar
de luna” , “Mobila de durere” iar dintre dramaturgii generatiei
tinere : Matei Visniec si Vlad Zografi care sunt dintre cei mai originali.
Dupa 1944 dramaturgia romaneasca este marcata de intruziunea ideologicului ,
avand in centru “omul epocii noi”.Piesa lui Titus Popovici “Puterea
si Adevarul” face un pas spre teatrul politic.
Directiile dramaturgiei contemporane teatru de idei , teatru de inspiratie istorica
prelucrarea unor mituri populare sau biblice ”Moartea unui artist “
de Horea Lovinescu , comedii scriu : Teodor Maziliu “ Prostii sub clar
de luna” , Aurel Baranga , Ion Baiesu .Printre dramaturgii generatiei
tinere: Matei Visniec si Vlad Zografu.
Dupa cum se poate observa evolutia dramaturgiei este una foarte intensa ajungandu-se
de la teatrul istoric din trecut la teatrul de idei si cel politic caracteristic
politic care este intro ascendenta continua.