Intre creatiile poporului nostru, basmul este unic prin valoarea etica si estetica, prin bogatia lui de idei si prin lumea fabuloasa pe care o creeaza. v6l24lm
Basmul este opera epica de mare intindere in care intamplarile reale se impletesc cu cele fantastice fiind savarsite de persoane cu puteri supranaturale care reprezinta fortele binelui si al raului. Din confruntarea lor ies invingatoare fortele binelui pentru ca reprezinta idealurile omului si ale comunitatii in care traieste.
„Praslea cel voinic si merele de aur” este un basm popular care face parte din volumul „Legendele si basmele romanilor” in care Petre Ispirescu a cules si a inclus mai multe basme populare.
Caracterul epic este dat de folosirea naratiunii ca mod de expunere si prin modul indirect de a exprima ideile si sentimentele cu ajutorul actiunii si al personajelor.
Intamplarile reale si cele fantastice se impletesc intr-o tesatura epica bine motivata. In general lumea basmului este dominata de intamplari fantastice, nelipsind insa cele reale. In „Praslea cel voinic si merele de aur” reala este existenta unui imparat, a celor trei fiice si a fiilor. Majoritatea intamplarilor sunt fantastice: Praslea se lupta cu zmeii care furasera merele de aur, ajunge pe taramul celalalt, este adus de o zgripturoaica pe pamant.
Ca si in alte basme exista personaje reale si personaje fantastice. Cele reale sunt imparatul, fiii si fetele, iar cele fantastice sunt zmeii, zgripturoaica si puii ei. Personajele se grupeaza in jurul relatiei bine-rau. Praslea imparatul si fetele sunt personaje pozitive. Praslea are si puteri supranaturale: se transforma in flacara in timpul luptei, are o forta neobisnuita, isi taie carne pentru a hrani zgripturoaica. Zmeii si fratii lui Praslea reprezinta fortele raului si in final sunt pedepsiti.

Reale sau fantastice personajele basmelor devin simboluri ale realitatii. Praslea este idealul de dreptate si cinste, zmeii si fratii reprezinta viclenia, rautatea si violenta.
In basmul „Praslea cel voinic si merele de aur” spatiul si timpul sunt precizate foarte vag. Timpul este nedeterminat, indepartat, fabulos. Spatiul este real (gradina, palatul), dar si ireal (taramul celalalt).
Ca structura basmul se bazeaza pe un model unic. Are loc o interventie care destabilizeaza ordinea existentei oamenilor, intervine eroul care isi asuma o misiune, trece prin mai multe probe si in final iese biruitor.
Tot de structura basmului tin formulele narative de inceput, mediane si finale. Formula de inceput „a fost odata” ne introduce intr-un timp fabulos si anticipeaza intamplarile neobisnuite. Formula de incheiere „si-am incalecat pe-o sa …” marcheaza sfarsitul actiunii si revenirea la realitate intr-o nota de veselie si optimism.
In basm se observa preferinta pentru cifra magica trei (trei fii, trei zmei).
Un element fantastic este metamorfoza personajelor sau a obiectelor (Praslea se transforma in flacara)
Fiind o creatie populara basmul „Praslea cel voinic si merele de aur” are caracter anonim, oral si colectiv.
Se folosesc elemente ale limbii populare, multe expresii, proverbe, zicatori.
Opera literara „Praslea cel voinic si merele de aur” ilustreaza trasaturile caracteristice basmului popular.