u5d3dr
- este o descriere literara in proza
- fragmentul „Ardealul“ face parte din lucrarea istorica „Romani subt Mihai coievod Vitezul“ de Nicolae Balcescu
- autorul prezinta trasaturile caracteristice ale unei zone di tara noastra
- fragmentul este o descriere literara de tip tablou in care sunt prezentate tarsaturile caracteristice ale tinutului localizat de autor „pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati“
- intreaga infatisare a tinutului este pusa sub semnul celor doua epitete „mandra si binecuvantata“ care sintetizeaza frumusetea si bogatia acestui tinut
- autorul prezinta in mod gradat si descendent elementele care sugereaza vareietatea peisajului
- sunt prezentate formele de relief, vegetatia si bogatiile minerale
- in acest tinut comaparat cu un maret si intins palat se observa muntii comparati cu zidul unei cetati si avand val protector
- dealurile inalte si frumoase sunt comparate cu valuri proptitoare si numite metaforic „marete predestaluri inverzite“
- zapada coboara de pe munti si dealurile peste vai si lunci
- privirea este atrasa de doua varfuri muntoase comparate cu doi uriasi ce vegeaza asupra tinutului
- metafora „diadema de ninsoare“ si epitetul „vesnica“ sugereaza inaltimea si zapada care nu se mai topeste niciodata
- vegetatia este variata si aminteste de tinuturile sudice dar si cele nordice
- munti sunt acoperiti de paduri stufoase iar campiile sunt „arse si varuite“
- ca animal prezent pentru zonele muntoase este ursul comparat cu un domn stapanitor iar pentru campiile secetoase „bivolul dormiteaza alene“
- alaturi de campiile secetoase „arse si varuite“ apar campiile fertile unde garul si porumbul craesc atat de inalt „de nu se mai vede calul si calaretul“

- baogatia acestor campii este sugerata de metafora „mare de grau si porumb“
- culorile felurite ale peisajului sunt prezentate prin comparatia „ca un intins curcubeu“
- varietatea elementelor ce formeaza tabloul literar este prezentata prin enumeratie
- aici se afla stanci, munti, paduri, vai, campi, lunci si livezi, paraie si cataracte;
- epitetele parapastioase, intunecoase, inverzite creaza imagini vizuale iar epitetel e „mirositoare si inflorite“ formeaza imagini afective
- caderile de apa creaza o imagine auditiva „paraie mugind groaznic se pravalesc in cataracte“
- frumusetea salbatica a tinutului starneste admiratia si impune respect „plac vederi si o spaimanteaza tot deodata“
- privirea coboara in subsolul pamantului unde se afla comorile minerale cele mai felurite si mai bogate din europa
- acestea sunt prezentate prin enumeratie „sare,fier. mercur, plumb“
- metalul cel mai imbelsugat este aurul prezentat printr-o hiperbola „il vezi starlucind pana si prin noroiul drumurilor“
- tonul admirativ domina intregul tablou de natura afirmatia „astfel este tara Ardealul“ sugereaza admiratia si mandria autorului de a avea un asemenea tinut armonios in tara noastra
- in fragmentul „Ardelul“ predomina ca mod de expunere descrierea
- autorul a prezentat tinutul Ardealului referinduse la asezarea geografica, formele de relief, vegetatia, fauna, si bogatiile de o atat de mare varietate
- realizan un tablou de natura in proza Balcescu foloseste un limbaj artistic bogat si comunica stari sufletesti care il impresioneaza pe cititor.