Alaturi de Camil Petrescu, Hortenzia Papadat-Bengescu a contribuit la modernizarea
prozei romanesti. Prozatoarea s-a format in asmotfera cenaclului
literar Sburatorul, al carui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu. z3d7dh
Prin creatia sa, Hortenzia Papadat-Bengescu se plaseaza la confluenta traditiei
cu inovatia. Astfel in proza Hortenziei Papadat-Bengescu se pot identifica
o suma intreaga de procedee de o surprinzatoare noutate: interiorizarea
lumii intr-o constiinta; exteriorizarea sufletului; autoanaliza (pers.
I); personajul reflector; multiplicarea vocilor subiective.
Alaturi de aceste modalitati moderne, intalnim elemente specifice
romanului traditional: analiza psihologica a celor mai fine mutatii sufletesti
(pers. a III-a); interesul pentru social, pentru descrierea mediului, a societatii;
interesul pentru constructia de personaje, personaje caracter: parvenitul, snobul,
ipocritul, amanta, etc.
Opera:
Nuvele si schite: Ape adanci (1919), Sfinxul (1920), Femeia in fata
oglinzii (1924)
Mici romane: Balaurul (1923), Romanta provinciala (1925)
Contributia cea mai valoroasa: Ciclul Hallipa- Fecioarele despletite (1926),
Concert din muzica de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Radacini (1938)
Piese de teatru: Batranul
Cea mai importanta contributie este proza de faptura psihologica, prin care
se dovedeste un analist subtil al sufletului feminin.
Ciclul Hallipa
Ciclul Hallipa este al doilea roman ciclic din literatura romana, dupa
ciclul Comanestilor a lui Duiliu Zamfirescu. Este vorba despre un roman-cronica
de familie, care urmareste existenta unor familii pe mai multe generatii. a). Preistoria familei...
...Hallipa si a familei Draganescu nu este prezentata in roman, decat
sugerata. In fiecare familie insa exista un batran sau o batrana,
un inaintas a carui existenta trebuie ascunsa cu grija. Astfel una din
preocuparile noilor imbogatiti este de a ascunde originea joasa, descendenta
obscura. Astfel, indirect aflam informatii despre tatal Leonorei, care a fost
perceptor la Mizil; tatal lui Draganescu a fost carciumar; batrana
Gramatula s-a imbogatit fabricand alcool din cereale; baba Smoala,
prin numele ei, indica sursa imbogatirii. b). Generatia urmatoare...
...reprezentata de Draganescu si Doru Hallipa munceste inca pentru a mentine
si pentru a spori averea acumulata de inaintasi. Pe masura imbogatirii
cresc si pretentiile si paralel dorinta de a ascunde un trecut compromitator.
Alaturi de parvenitismul primei generatii, se contureaza o noua trasatura: snobismul.
Urmasii primei generatii se preocupa de salvarea aparentelor, de insusirea
unui mod de viata monden. Batranii, bolnavii, bastarzii sunt marginalizati
si ascunsi cu grija. Modelul lumii mondene este Elena Draganescu. Astfel ea
isi face un adevarat program de indatoriri mondene: isi fixeaza
o zi si o ora de primire; copilul este crescut de o guvernanta londoneza; organizeaza
reuniuni mondene, concerte, la care participa lumea buna. Toata existenta ei
se desfasoara conform etichetei, codului monden. c). A treia generatie...
...cuprinde exemplare devitalizate. Reprezentantii acestei generatii nu mai
trebuie sa munceasca pentru averea mostenita, le permite o existenta de lux
si placeri. Pe plan sufletesc aceste personaje se caracterizeaza prin sterilitate,
prin imposibilitatea de a trai sentimente autentice, profunde. Se pare ca aceste
personaje, care nu mai gasesc un sens viabil existentei lor. Pana si iubirea
se reduce la satisfacerea unor instincte primare. Stapanite de plictiseala,
aceste personaje nu mai stiu cum sa-si omoare timpul. d). In ultimul roman...
...al ciclului Hortenzia Papadat-Bengescu incearca sa gaseasca o solutie
de salvare prin revenirea la radacini, respectiv prin reantoarcerea Elenei
Draganescu la tara pe mosia familiei. Revenirea este insa tardiva si imposibila.
Cel mai reusit roman al ciclului este:
Concert din muzica de Bach
In acest roman interesul prozatoarei se concentreaza asupra cuplurilor:
Elena-Draganescu, Lina-Rim, Ada Razu-Maxentiu. Nici unul din aceste cupluri
nu se bazeaza pe iubire, ci exclusiv pe interes. Astfel Elena s-a casatorit
cu Draganescu, pentru a ascunde o dezamagire senitmentala, si pentru a face
o partida buna; Lina se casatoreste cu dr. Rim pentru a ascunde existenta unui
copil nelegitim, Sia, facut cu Lica Trubadurul. Ada Razu se casatoreste cu printul
Maxentiu pentru a dobandi un titlu nobilar unei averi castigate
prin mijloace dubioase de tatal ei.
Dupa cum sugereaza si titlul, este vorba despre organizarea unui concert de
catre Elena Draganescu, la care sa ia parte familia si lumea buna.
Romanul nu are actiune propriu-zisa pentru ca romanciera cultiva a proza de
observatie psihologica.
Lumea prezentata de Hortenzia Papadat-Bengescu se defineste prin cateva
trasaturi specifice: parvenitismul, reprezentat prin Lica Trubadurul, snobismul
- Elena Draganescu, Nory, Mini, Coca-Aimeé, boala - Maxentiu, gemenii
Hallipa, Sia.
Hortenzia Papadat-Bengescu este prima romanciera, care acorda o atentie deosebita
bolii. Ea nu este interesata de apectul clinic al bolii, de echilibrul fragil
dintre viata si moarte, ci este preocupata de echilibrul dintre fizic si psihic,
dintre exterior si interior. Alaturi de cazuri de degenerati, ca Sia, gemenii
Hallipa, romanciera urmareste cazul lui Maxentiu, decimat de TBC. Pentru bolnavii
din clinica doctorului Walter, boala devine un mod de existenta.
Cu totul particulara este situatia lui Maxentiu. Din momentul descoperirii bolii,
personajul renunta la orice alta preocupare pentru a urmari toate manifestarile
bolii sale. Intreaga sa atentie se concentreaza exclusiv asupra propriei
persoane, asupra interiorului sau: Pentru el interiorul era accesibil. Nu-l
vedea asa, cum vede chirurgul un trup deschis, il vedea cu un fel de apuitate
tactila ca si cum, pe fiecare parte a trupului, sensibilitatea ii dezvolta
mii de ochi, intorsi inauntru. Erau in adevar acolo, caverne
si gropi, precipitari de ape rosii, vaduri pe care Maxentiu, ca un turist tragic,
le vizita amanuntit in fiecare zi...
O alta trasatura a acestei lumi este erotismul. Sunt prezentate diferite cazuri
de la iubirea senzuala la deceptia sentimentala, de la deplina comuniune spirituala
la gheata instinctuala.
Elena Draganescu
Este personajul, care detine atentia romancierei, fiind prototipul lumii mondene.
Dupa a deceptie sentimentala (ruperea logodnei cu Maxentiu), si din motive materiale,
se casatoreste cu Draganescu. Fiinta rece, care se stapaneste perfect,
judecand lucid pe cei din jurul sau, Elena-si construieste o existenta
mondena, refugiu dintr-o casatorie lipsita de iubire. Existenta zilnica se desfasoara
dupa un adevarat cod de obligatii mondene: isi fixeaza o zi si o ora de
primire, copilul este crescut de o guvernanta londoneza, organizeaza reuniuni
mondene, la care participa lumea buna.
O alta modalitate de a evada din casnicia cu Draganescu este muzica. Pasiunea
pentru muzica are insa si un aspect particular de diferentiere fata de
ceilalti. Incontestabil, ca Elena traieste cu pasiune muzica, dar reuniunile
mondene ii dau un aer de snobism.
Existenta ordonata in atatea constrangeri mondene, atitudinea
distanta fata de ceilalti, pasiunea pentru muzica, de care face prea mult caz,
o fac pe Elena reprezentanta snobismului acestei lumi. Cu toate acestea, prin
cultura, sensibilitate, maniere, ea este superioara celor din jurul sau. Pasiunea
pentru muzica o apropie de Marcian, in care se pare ca descopera sensibilitatea,
tandretea, rafinamentul, care-i lipseau lui Draganescu. In aceasta fiinta
rece, care isi stapaneste perfect reactiile sufletesti, iubirea
fata de Marcian va provoca o tulburare si o schimbare profunda.
Elenei i se pare ca descopera o deplina comuniune spirituala cu muzicianul Marcian.
Luciditatea, stapanirea de sine se opun la inceput invaziei irationalului,
dar treptat, Elena nu mai poate stapani anarhia sentimentelor. Evadarea
in lumea muzicii si iubirea pentru Marcian se dovedesc a fi iluzorii,
nereusind sa o salveze dintr-o existenta lipsita de caldura sentimentului.
Dupa aceasta experienta intima, Elena revine la aceeasi calm netulburat, la
aceeasi stapanire de sine de la inceput: din adancul ei vointa
urca ferma, sigura de ea insasi.
Organizarea concertului trebuia sa reprezinte initial doar un eveniment monden
si o modalitate de a introduce pe Marcian in lumea buna. Ulterior, el
devine o modalitate de a demonstra forta si coeziunea familei, de a masca moartea
rusinoasa a Siei.
Lica Trubadurul
Este reprezentantul tipic al parvenitismului; varul doctoritei Lina Rim, tatal
Siei si mai tarziu amantul Adei Razu. In roman asistam la o transformare
spectaculoasa a lui Lica Trubadurul dintr-un tanar impertinent vagabond
inofensiv, adept al amorului liber, lipsit de principii morale, intr-un
domn bine, viitor candidat al partidului conservator. Lica Trubadurul este un
parvenit, un haiduc modern a carui padure e orasul. Trecerea dintr-o categorie
intr-alta nu se face usor; viclean, Lica Trubadurul isi vinde scump
pielea. El rezista incercarilor Adei Razu de a-l introduce in lumea
buna si in familie; el accepta acest lucru doar cand obtine un profit
maxim.
Ajuns sambelanul hergheliei princiare, Lica Trubadurul prinde gustul luxului
si al banilor. Amantul oficial al Adei Razu se transforma total: vestimentar,
psihologic si comportamental: trecuse pragul despartitor al celor doua medii
sociale si prinsese gust sa ramane dincoace, unde-l condusese destinul
sau de parvenit de care destin incepea sa aiba constiinta.
Paralel cu averea, cu bunastarea, personajul dobandeste si constiinta
noii sale conditii sociale. El pandeste moartea printului Maxentiu pentru
a-i lua locul. Probabil ca va realiza visul amantei sale: ar putea ajunge ministru.
Tehnica
O scena semnificativa pentru imbinarea procedeelor vechi cu cele moderne
este intalnirea dintre Maxentiu si Ada Razu si Lica Trubadurul.
In scena respectiva exista un strat exterior al discutiilor si un strat
interior al adevaratelor intentii. Fiecare personaj disimuleaza - spune una
si gandeste altceva.
Alaturi de impletirea vocilor subiective, autoarea intervine cu apreciere:
caci fainareasa era cam avara….
Lumea romanului sta sub semnul salvarii aparentelor. Fiecare vrea sa para altceva,
decat este in realitate. Pana si concertul devine o modalitate
de a demnstra forta si coeziunea familiei, a clanului. Departe de a fi o reuniune
a melomanilor, concertul mascheaza interese personale.
Cele mai rezistente pagini ai romanului se remarca prin analiza subtila a sensibilitatii
feminine.
