Povestirea este specie a genului epic in proza . Termenul este sinonim cu cel de naratiune cu care se si confunda, insa ca specie literara reprezinta untip de structura narativa . p1k11kg
Povestirea Iapa lui Voda care face parte volumului Hanu Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu este o povestire in rama. In rama apare naratorul omniscent, omniprezent.Se disimuleaza autorul. Al doi-lea plan narativ apartine naratorului ordonator anume comisului Ionita ,iar al trei-lea plan narativ apartine naratorului personaj sau naratorului martor.In al doi-lea plan narativ se creeaza un adevarat ceremonial al poves tirii.Se obtine atentia,ascultarea,se infiripa actiunea narativa.
Locul este :-Hanu Ancutei,tara Moldovei, Draganesti,din tinutul Sucevei,s-au dus la divanuri,doi stanjeni si cinci palme,langa prisaca Velii,la Voda,la Iasi,de la Odobesti,Tara-de-Jos,Tara-de-Sus,targul Iesului,la un han, Curtea Domneasca, la Poarta Curtii,acolo,spre odai,intr-o camaruta din launtrul curtii,ici,pe usa asta mititica,dincolo,in odaia cea mare,intr-o lumina mare,de la fereastra deschisa.Timpul naratiunii este :-atunci, dinainte de Voda Calimah,nici in zilele mele,de-acu,odinioara, cand a rostit, cand am spus, pe urma , dupa aceea, a doua zi, catra amiaza, dupa ce am spus, chiar acum, pe loc, cand m-am ridicat,cand primise, cand am auzit, cand am incalicat,din alt veac,din acele zile ale tineretii mele,s-acuma, de mult.
Timpul ramei : ‘’ intr-o toamna, intr-o departata vreme,demult,in anul cand au cazut de Santilie ploi’’ . Locul ramei ‘’ Hanul Ancutei , Moldova ‘’.
Moduri de expunere :Naratiunea , dialog ,descrierea.
Expozitiunea :
Comisul Ionita isi incepu istorisirea amintindu-si de vremurile tineretii cand se afla tot la Hanu-Ancutei , insa la care era hangita alta Ancuta, mama acesteia. Venise cu iapa pe care tot o lauda si statea cu alti oameni care ,,acuma-s oale si ulcele''. Deodata toti cei prezenti vazura un boier iesind dintr-o drosca si indreptandu-se spre ei.
Intriga :
Era un boier voini , cu barba rosa , si cu un lantug de aur la gat. Politicosi , oamenii il invitara la masa s-ii spusera Ancutei sa-i aduca o iala cu vin pe care a platit-o comisul ,,trei parale''.
Desfasurarea actiunii :
Intrand in vorba razasul incepu sa i se planga boierului de o ,,pricina'' pe care a mostenit-o de lsa stramosii sai. Era vorba despre un vecin de la Draganesti care i-a furat pe nedrept o bucata de pamant . Hotarat, Ionita comisul insista spunand ca este an stare sa mearga, inarmat cu acte si dovezi, si la Voda , iar daca nici el nu-i va face dreptate sa-i pupe iapa nu departe de coada.La aceasta replica toti cei prezenti ancepura sa rada , inclusiv boierul.
Pus pe fapte , razasul pleca , iar a doua zise infatisa la curte spalat si aranjat.
Punctul culminant :
Imediat o sluga aparu si-l intreba cu ce treaba a venit. Dupa ce auzi totul soldatul ii dadu voie sa intre in camera lui
Voda.
Luandu-si inima in dinti , comisul intra si cazu in genunchi in fata domnitorului. Acesta ii porunci imediat sa se ridice , iar razasul recunoscu mai intai vocea. Dupa ce
ii arata toate actele si dovezile pe care le avea domnitorul ii recunoscu dreptatea si imediat trimise sluga la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile. Inainte de a pleca boierul il lua deoparte pe comis si-l intreba ce s-ar fi intamplat daca nu i se facea dreptate.
Ionita comisul , vazand ca boierul are simtul umorului , raspunse hotarat : ,,Eu vorba nu mi-o iau inapoi. Iapa-i peste drum''.
Mult haz a facut voda pe raspunsul razasului si batandu-l iar pe umar
isi aminti de oala cu vin rosu pe care i-o plati comisul la han.
Deznodamint :
Si iata de aceea se mandreste acum Ionita comisul cu roibul sau : pentru ca se trage din iapa lui voda , care era si ea tot si rancheza si ea tot la fel speriind o alta Ancuta.
In text se foloseste limbajul popular specific autorului (“Santilie,tusinata, ros, harapnic, ocina,stanjen, coarda, botfor,Alisandru Machidon,pricina”).Personaje: Comisul Ionita, Voda, Iapa-pesonaje principale ; Ancuta, dorobantul, un ostean batran , un ofiter tinerel , om de-a lui Voda -; figuranti. Figuri de stil :alternanta ‘’ eu stam aici in acest loc’’