Balada Culta -; Pasa Hassan
Tema-Balada culta “Pasa Hassan” evoca unul dintre momentele importante
ale istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni, din august
1595, cand romanii condusi de Mihai Viteazul obtin o stralucita victorie impotriva
turcilor cotropitori. y1v12ve
Titlul-Desi balada poarta ca titlu numele lui Hassan, personajul principal este
Mihai Viteazul, care este infatisat in toate momentele actiunii si de a carui
prezenta luam cunostinta inca din primul vers: “Pe voda-l zareste calare
trecand”.
Astfel, inca de la inceput, se observa intentia autorului de a prezenta cele
doua personaje in antiteza.
*Daca pasa Hassan, conducatorul armatei otomane, este infatisat, la inceput
static, Mihai Viteazul, domnitorul Tarii Romanesti si conducatorul armatei roamne,
dupa cum se observa inca din expozitiune, se afla pretutindeni. Bun organizator
si strateg, calauzit de un fierbinte patriotism si caracterizat de spirit de
sacrificiu, se afla in fruntea armatei sale, fiind exemplu, prin fapte, pentru
ostasii sai.
*Hassan este incapabil de a actoina si de a conduca singur ostile si de aceea
o face prin intermediul lui Mihnea, caruia “-trimite-o porunca”.
In schimb, viteaz, cum ii spune si numele, vijelios si intreprinzator, voda
“face carare” prin “multimea pagana”, iar “in
urma-i se-ndeasa cu vuiet, curgand. / Ostirea romana”. Insusirile sale
sunt reliefate cu ajutorul metaforei “fulger”, sinonima cu “spada”,
“arma de lupta”, Mihai aparand in postura unui zeu neindurator,
care arunca asupra navalitorilor fulgerele maniei sale. Aceluias scop servesc
si hiperbolele “carare facand”, “se-ndeasa, cu vuiet curgand”,
“cade-n mocirla, un val dupa val”.
*Cand este provocat la lupta, Hassan, este cuprins de teama, de groaza, deoarece
stie ca Mihai este inversunat impotriva celor care i-au calcat tara si ca mobilul
actiunilor sale este dorinta de liberatate a neamului, subordonata unui profund
sentiment patriotic.
Asumandu-si responsabilitatea unei confrunatri directe, voievodul roman dovedeste
mandrie, demnitate si spirit de sacrificiu, in timp ce pasa este disperat, ingrozit
si gaseste ca ultima solutie fuga.
*Prin infatisarea lui (“e galben-pierit”, are “barba valvoi”,
“ii dardaie dintii”) prin intregul comportament si prin gesturile
sale necontrolate, disperate (“cu fraul pe coama el fuge nebun”,
“cu scarile-n coapse fugaru-si loveste”, “isi rupe cu mana
vestmantul”), pasa devine ridicol, deoarece spaima, disperarea si lasitatea
de care da dovada nu sunt justificate pentru un cuceritor dornic de marire,
iar neacceptarea confruntatii directe cu adversarul si fuga pana la taberele
proprii, jurand “sa zaca de spaima o luna”, cpata accente grotesti.
*Spre deosebire de Hassan, desfigurat de groaza, Mihai Viteazul impresioneaza
prin maretia trupului, asprimea vorbei, cutezanta faptei si neinfricarea, insusiri
evidentiate de autor, de data aceasta cu ajutorul unei hiperbole constituite
din comparatii si metafore cu elemante din natura:
“Salbaticul voda e-n zale si fier / Si zalale-i zuruie crunte, / Gigantica
poart-o cupola pe frunte. / Si vorba-i e tunet, rasufletul ger, / Iar barda
din stanga-i ajunge la cer, / Si voda-i un munte”.
*Mihai este vazut astfel de ochii ingroziti de spaima ai pasei, asemenea unui
urias care domina campul de lupta si care baga panica in dusmani. Imaginea lui
se realizeaza ca reflex al spaimei.
*Daca poetul a intentionat sa infatiseze prin Hassan prototipul cotropitorului
trufas, dar si las in acelasi timp, in fata impetuozitatii si vitejiei adversarului,
prin mihai, el a realizat un simbol al luptei pentru independenta, al vitejiei
si al demnitatii poporului roman. De aceea, scriitorul isi indreapta toata dragostea
si admiratia catre acest erou, care a intrat in legenda prin faptele si insusirile
sale alese. In schimb, comportamentul lui Hassan nu-i poate trezi decat dezaprobare
si dispret, atitudine pe care poetul si-o exprima direct si puternic, apeland
si la ironie: “Vazut-au si beii ca fuga e buna. / Si bietului pasa dreptate
i-au dat”.
Insusirile alese ale voievodului roman sunt puse in evidenta nu numai prin procedeele
artistice mentionate si prin faptele sale, ci si printr-un alt procedeu dominant
-; antiteza -; cu pasa Hassan.
De remarcat este si faptul ca multe dintre trasaturile lui Mihai Viteazul sunt
prezentate prin prisma adversarului sau, a lui Hassan, aceasta fiind inca o
dovada a maiestriei cu care Cosbuc isi creioneaza personajele.
