|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Tudor Arghezi poezia filozofica | ||||||
|
||||||
B. Marile teme ale liricii argheziene y1x13xc 1.Poezia filosofica: -ars poetica: - Ruga de seara 1910; -Testament 1927; -Portret 1927; -lirica existenta: -in cautarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910; -confruntarea cu moartea: -Duhovniceasca 1927; -De-a v-ati ascuns 1927; -De ce-as fi trist 1961; -lirica sociogonica: -Cantare omului 1956; 2.Poezia sociala: -Cuvinte potrivite 1927; -Cantare omului 1956; -Flori de mucigai 1931; -1907-Peizaje 1955; 3.Poezia de dragoste: -Cuvinte potrivite 1927; -Versuri de seara 1935; 4.Poezia jocului a boabei si a faramei: -Cuvinte potrivite (Cantec de adormit Mitura) -Buruieni -Martisoare -Prisaca -Cartea cu jucarii (proze) 1.Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta ganditoare
a omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui
"Dumnezeu" care refuza a se arata si care determina o stare sufleteasca
de permanenta pendulare intre credinta si tagada. Poetul accepta si refuza
succesiv existenta dumnezeirii, trecand prin cele mai felurite si contradictorii
stari de spirit .Esecul lui Arghezi de a ajunge la revelatia divina l-a condus
pe acesta la o viziune panteistica asupra vietii atata vreme cat
cerul ramane mut.(Psalmii) Doua atitudini se pot defini in trairea sentimentului de dragoste: a) Una de reticenta, de amanare a clipei erotice (Melancolie, , Creion (Obrajii tai mi-s dragi) b) Implinirea erotica care este urmarita si exprimata in ambianta universului casnic din care natura vegetala si animala, in toata bogatia, varietatea si splendoarea ei, nu poate lipsi. Femeia devine stapana acestui univers, ea fertilizeaza acest univers in care barbatul devine sub influenta pozitiva a femeii un luptator si un demiurg (Mireasa, Casnicie, Mirele ). 4.Tudor Arghezi continua traditia lui Emil Garleanu si a lui George Topirceanu in descrierea universului marunt, al vietuitoarelor fara cuvant. Nicaieri ca pana la el lumea vietuitoarelor fara cuvant, de la gazele minuscule, la felurimea pasarilor (cocosi, randunele, vrabii, lastuni, etc) si patrupedelor casnice (vaci,magari, iezi, purcei, catei, pisici, etc) n-a capatat un contur mai unitar si mai complex zeitatea umana, in cele mai felurite ipostaze, de la copil pana la matur. Poetul se coboara pana la dimensiunea ludica a vietii.Din toata aceasta poezie (Cantec de adormit Mitura, Versuri de seara, Buruieni, Martisoare, Cartea cu jucarii, Copilaresti, Prisaca ), reiese gingasie, inocenta, prospetime si delicatete. Universul e marunt, atitudinea e de joc, dar mestesugul poetului e neintrecut si metafora se insiuneaza firesc in text pentru a sublinia ca esentele cele mari ale vietii exista si in lumea marunta de cele mai multe ori adevarate si mai convingatoare ,in orice caz statornice, decat in lumea grava a oamenilor. |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite |
|