j1v17vl
Pentru dumneata
Eu n-as zice ba;
Cucul si turturica1
Dulce turturica,
Dalba pasarica!
Hai sa ne iubim,
Sa ne dragostim
La nouri, la soare,
In frunzi, la racoare,
La stele, la luna
Cantand impreuna.
1 Turturica figureaza ades in cantecele poporale ca simbol de iubire si de credinta. Cucul, asemenea in crederea romanului, e o pasare misterioasa ce are tainice legaturi cu soarta omului. Glasul sau meneste a bine cand rasuna de-a dreapta auzului si, dimpotriva, meneste a rau cand rasuna in stanga.
2 Poporul crede in puterea farmecelor si atribuie babelor stiinta vrajitoriilor, de unde vine si vorba ca baba-i calul dracului. In ochii lui un om cu mintea distrasa este un om fermecat, un tanar aprins de iubire e fermecat de vreo baba Cloanta ce i-a facut cu ulcica. Acel nenorocit este expus a incaleca pe o prajina si a se duce prin vazduh dupa glasul fermecatoarei care, batand cu o varguta de alun peste o ulcica din vatra, cheama necontenit pe iubitul ei.
Dar zic si zic ba
Pentru maica ta,
Ca-i banuitoare
Si fermecatoare2
Ea mi-a banui
De te-oi prea iubi
Si m-a fermeca
De te-oi dezmierda.
CUCUL
Draga turturica,
Pasare dalbica,
Nu-mi fi dusmanica,

Vara ca ne-ndeamna,
Si frunza ne cheama
Sunt oameni care pretind ca au vazut asemenea calareti fantastici trecand ca sageata prin aer.
Nimica nu-i poate opri din calatoria lor, decat numai infigerea unui cutit in pamant.
Vrajitoarele stiu a face de dragoste cu oase de lilieci prinsi in ajunul
Craciunului si ingropati de vii intr-un furnicar. Din scheletul liliacului nu ramane decat un carligel si o lopatica. Cel intai serva a atrage pe cine ti-e drag, iar lopatica a departa pe cine ti-e urat.
Vrajitoarele au putere a inchega apa, a lega ploile, a ghici soarta oamenilor tragand in 41 bobi de porumb, a vindeca de feluri de boale prin descantece si prin apa ne-nceputa.

Descantecele sunt foarte numeroase si unele din ele prea originale, precum acela de muscarea serpilor, de deochi, de sagetatura, de iele, de urat etc. Iata, ca exemplu, acel de deochi si acel de iele:
Fugi diochi
Dintre ochi
Ca te-ajunge-o vaca neagra
Cu coarnele sa te sparga,
Sa te-azvarle peste mare
In pustiu, in departare.
Acolo sa pieri
Ca ziua de ieri,
Ca roua de floare,
Voi, ielelor, maiestrelor,
Dusmane oamenilor,
Stapanele vantului,
Doamnele pamantului,
Ce prin vazduh zburati,
Pe iarba lunecati,
Si pe valuri calcati,
Va duceti in locuri departate
In balta, trestie, pustietate,

Sa ne dragostim
Si sa ne iubim.
De deochi
Ca spuma la soare,
Iar capul cel deocheat
Sa ramaie luminat,
Curat, de boala scapat,
Ochii cei vatamatori
Si de foc sagetatori
Inveliti sa fie cu perdele albe,
Sa nu mai priveasca la obraze dalbe.
Descantece de iele
Unde popa nu toaca,
Unde fata nu joaca,
Va duceti in gura vantului
Sa va loviti de toarta pamantului,
Iesiti din mana, trup, picior,
Si sa pieriti sus intr-un nor,
Dati omului sanatate
Ca sabie de foc va bate!

TURTURICA
Ba, cucule, ba,
Nu te-oi asculta.
Da-mi tu buna pace,
Ca zau, m-oi preface
Azimioara-n vatra
Cu lacrimi udata,
Si de foc uscata,
De toti lepadata.
CUCUL
Oricum te-i preface,
Tot nu ti-oi da pace,
Ca si eu m-oi face
Un mic vatrarel,
Frumos, subtirel
Si-n foc oi intra
De te-oi saruta
Si te-oi coperi,
De foc te-oi feri
Incat chiar de sila,
Daca nu de mila,
Tu ma-i indragi
Si ne vom iubi.
TURTURICA
Eu n-as zice ba
Pentru dumneata,
Dar cumplit mi-e teama
19
De cumplita-ti mama
Ca-i banuitoare
Si fermecatoare.
Decat m-a mustra
Ca te-oi dezmierda
Si mi-a banui
Ca te-oi prea iubi,
M-oi face mai bine,
Ca sa scap de tine,
Trestioara-n balta
Subtire si-nalta.
CUCUL
Oricum te-i preface,
Tot nu ti-oi da pace,
Ca si eu m-oi face
Un mic ciobanas
Din fluier doinas,
S-oi cata prin balta
O trestie nalta,
Si cat te-oi vedea
Pe loc te-oi taia
Si-n tine-oi canta
Si te-oi saruta.
TURTURICA
Ba, cucule, ba,
Nu te-oi asculta,
Porumbacule,
20
Frumuselule,
Pestrisorule,
Dragusorule,
Stiu ca mi-ar fi bine
Sa fiu tot cu tine,
Dar maica-ta-i rea,
Si decat cu ea,
M-oi face mai bine
Cu gandul la tine
Iconita mica
Intr-o biserica.
CUCUL
Oricum te-i preface,
Tot nu ti-oi da pace.
Ca si eu m-oi face
Un mic dascalas

La cel sfant locas.
Si pe la icoane
Oi duce plocoane,
Si m-oi inchina
Si le-oi saruta
De luni care pica
Pana duminica.
Iar cand te-oi zari
Astfel ti-oi grai:
„Sfanta iconica,
Fa-te pasarica,
Ca sa ne iubim,
Sa ne dragostim
La nouri, la soare,
In frunzi, la racoare,
La stele, la luna
In veci impreuna!“