Textul literar „Florin scrie un roman“ il are ca autor pe Mircea Cartarescu, un valoros scriitor contemporan. Remarcand structura acestui text, bazata pe insertie, secventele inlantuindu-se logic, in succesiunea lor putem comsidera fara teama de a gresi, ca este o opera de valoare, pe buna dreptate inclusa in manualul nostru. b3l4lk
Opera literara „Florin scrie un roman“ se constituie din trei secvente narative, avandu-se in vedere ceea ce se povesteste si relatia dintre autor, narator si personaj.
Prima secventa narativa ne transpune intr-o lume legendara, de epoca, Amintindu-ne de lumea povestilor sadoveniene, luand in considerare timpul indepartat din vremea lui Sturza Voda, cand se petrec intamplarile si atmosfera de epoca realizata printr-o abundenta de arhaisme si regionalisme.
Naratorul relateaza intamplari palpitante din viata plina de ispravi vitejesti a haiducului Florea. Personajele si intamplarile fiind fabuloase, fragmentul poate fi intitulat si „Ispravile lui Florea haiducul“ sau „Fragment de roman haiducesc“.
Isecventa 1I
Inlantuirea intamplarilor se face prin sintagma: „Dupa ce scapa din aceasta primejdie…“. Locul unde poposeste Florea haiducul este hanul Anitei,han care aminteste de hanul Hangitei cea vioaie, sprancenata si vicleana. Anita crasmarita, voioasa si zglobie imparte zambete si cofe cu vin trecatorilor. Atmosfera de la han este vesela si plina de viata, „sa tot traiesti“, cum spunea Florea haiducul: „paralele curg, glumele si cantecele se tin lant“.
Haiducul se tanguie Anitei ca are o viata de fugar, cu potera trimmisa de Voda pe urmele lui, ducandu-si viata insemnand la raboj pe boierii care ii obidesc pe tarani si pe care ii judeca asa cum stie el.
Intriga acestor pagini de roman haiducesc o constituie raul pe care capitanul Gealatu i-l pune lui Florea haiducul, al carui chip had, haiducul il viseaza si noaptea.
Intamplarile care au o nota de dramatism dar si de fictiune se declanseaza in acest moment, naratorul relatand la persoana a-III-a, protagonistul fiind haiducul, Anita, care il iubea pe Florea, fara ca acesta sa-i Impartaseasca draggostea.Aceasta il asculta simulandu-i intelegere apoi il tradeaza, punandu-i somnoroasa in vin, apoi urca intr-o odaie de taina unde capitanul Gealatu „crunt la infatisare si cu o rana urata la fata“, asteapta cu nerabdare razbunarea.
Ajus in fata lui Florea, scrasneste din masele, il I-a de plete si ii spune sa-si faca rugaciunea din urma. Haiducul, precum personajele romantice inzestrate cu forte nesabuite, il fulgera cu privirea s suiera cum stie numai el. Scena urmatoare este palpitanta, dramatica si fabuloasa, cu calul alb, coborat parca din basme, cu coama in vant, care navaleste in odaie, necheza ingrozitor si zdrrobeste capul lui Gealatu cu copitele .
Haiducul rupe franghiile, facandu-i pe poterasi sa cada ca spicele, iar Anita ramane plangand la marginea drumului.
Povestirea se incheie cu imaginea impunare a haiducului care „incaleca si se avanta spre alte ispravi vitejesti“.
Isecventa a-2-aI
Tocmai cand cititorul traieste intens intamplarile, imaginandu-si ca povestea continua cu alte ispravi vitejesti ale haiducului, naratorul trece la alta secventa narativa folosind insertia, iar inlantuirea secventelor se face prin sintagma: „fara sa banuiasca nici o clipa adevarul, ca nu traieste in realitate ci intr-un caiet patat cu margarina si dulceata“.
Descoperim astfel ca intamplarile din prima secventa sunt fictive, ele constituind pagini de veritabila literatura.
Plasate intr-in timp modern, secolul al-XX-lea, seculul informaticii si a exploziei de informatie, Intamplarile curg in aceeasi succesiune, dar atmosfera este realizata cu un limbaj artistic adecvat: argon si neologisme.
Florin, narator si personaj, apare in doua ipostaze: scriitor al romanului haiducesc, scris in caietul patat cu margarina si dulceata, fiind in stare sa-si imagineze aventur palpitante ca un scriitor adevarat.In camera lui exclama „marfa!“, cand reciteste pasajul cu navalirea calului. Este nerabdator sa se intalneasca cu gasca lui la magazinul din colt unde ies cu rolele si palavragesc.
Idiotii lui de prieteni au incercat si ei sa faca un S.F. dar n-au reusit decat sa-i vopseasca pe extraterestri in toate culorile, sa le faca coarne si antene.
A-II-a ipostaza a personajului este ceea de copil al epocii moderne. Se aseaza la computer si se joaca cel mai „tare“ joc, „Duke“.
Il fascineaza acest joc, asa cum il fascineaza jocul cu cuvinte si idei din romanul sau haiducesc. Asa cum imaginea sa creatoare poate sa-l faca pe Florea haiducul sa savarseasca incredibile ispravi vitejesti, tot asa reuseste pe computer monstrii pe care ii omoara cu nemiluita si care trebuie sa faca tot cs le comanda el.
Cand se plictiseste de computer, iese cu caietul in buzunar si vede pe trotuar „pe Ana cu caprele ei“. Pentru ca nu-l baga in seama,abia acum regreta ca in romanul sau n-a pedepsit-o mai rau.
Alunecape role, isi i-a o inghetata… „fara sa banuiasca, ca la randul lui, el nu traieste in realitate, ca si el este unpersonaj ireal“.
Isecventa a-III-aI
In a-III-a secventa narativa se relateaza atat la persoana a-III-a, cat si la persoana I, naratorul devenind si personaj.
Intamplarile sunt plsate tot in epoca moderna cand Dl. Forescu, la el acasa scrie povestea pe computer, pe care o va duce la editura pentru a fi introdu-sa in manualul nostru.
Sfarsitul naratiuni este foarte interesant, din telegrama pe care o aduce postarita, descoperind numele celui care este narator, dar si personaj in calitate de scriior al povestirii.
Lumea creata de autor, fiind o lume fictiva, o lume care da frau liber imaginatiei, avem posibilitatea, In finalul acestui text literar sa ne imaginam alte intamplari ireale, palpitante fascinante, care pot continua la fel: „fara ca Dl. Florescu sa banuiasca ca nici el nu traieste in realitate, si ca autorul acestei opere literare este Mircea Cartarescu.