f6x13xv
1828 4 mai Se naste la Chisinau, in familia poetului Constantin Stamati si al
Ecaterinei Ciurea, viitorul prozator si dramaturg Constantin Stamati Ciurea.
1835 9 februarie Inceteaza din viata mama-sa, la varsta de treizeci de ani.
1840-1850 Constantin Stamati-Ciurea face studii liceale la Paris, apro fundandu-si apoi cunostintele in jurisprundenta si filozofie.
1853 Debuteaza la Chisinau cu piesa intr-un act Cometa anului 1853 sau
Inca Mitrofanusca (in limba rusa) — o adaptare si prelucrare a piesei
Neneaca, cuconasul ei si dascalul de C. Stamati, nepublicata la acea data.
Din acelasi an dateaza traducerea de catre C. Stamati-Ciurea, in colabo rare cu Nicolai Gherbanovski, a piesei lui Vasile Alecsandri Piatra din casa, traducere ramasa in manuscris.
1854 Constantin Stamati-Ciurea tipareste la Odesa, in ruseste, o serie de opere dramatice si scrieri in proza: Amintire despre o vanatoare in Basa rabia, Femeia in negru s.a., inclusiv traducerile-prelucrari ale pieselor lui Alecsandri Creditorii si Un ramasag.
Unele dintre piesele tiparite au fost tot atunci inscenate la teatrul din
Chisinau.
1857 La Odesa apare in ruseste culegerea de schite Scene din viata de pro vincie si piesa Silven.
1860 9 mai Se casatoreste cu Maria Fiser, stabilindu-se la mosia sa Caracuseni din judetul Hotin (in prezent satul poarta numele Caracusenii Vechi, raionul Briceni).
1863 30 noiembrie Este ales membru activ al Comitetului Statistic al Basara biei.
1863-1864 Constantin Stamati-Ciurea publica in ziarul „Bessarabskie oblas tnae vedomosti“, ce aparea la Chisinau, mai multe articole abordand probleme de ordin social si economic: Schita despre vegetatia si agricul tura Basarabiei, Unele momente din viata taranilor basarabeni si despre pauperism s.a.
1869 12 septembrie La Ocnita se stinge din viata tatal scriitorului, Constan tin Stamati.

1880 Conform propriilor sale marturisiri, Constantin Stamati-Ciurea tipareste la Viena o parte din scrierile sale in limbile franceza si germana.
1885-1892 Retipareste la Chisinau si Odesa scrierile din tinerete si publica alte lucrari in limba rusa: povestirea Victima veacului, piesele Moartea lui Lermontov, Parvenitul, Carabusul, un sir de fabule etc.
1888-1898 Constantin Stamati-Ciurea, incuscrit intre timp cu mitropolitul
Bucovinei si al Dalmatiei Silvestru Morariu-Andrievici, desfasoara o larga activitate literara in limba romana, traducand din ruseste majoritatea scrierilor sale si elaborand altele noi, care apar in publicatiile „Gazeta
Bucovinei“, „Patria“ si „Incercari literare“ din Cernauti, apoi se tiparesc in brosuri aparte si in volume: Opuri dramatice (1888, 1893), Caleido scop literar (1895), Rasunete din Basarabia (1898). Vede lumina tiparului romanul Insula Sahalin. Tara misterioasa a exilatilor (1894), semnat C.
S.-Ciurea.
Unele dintre schitele si povestirile sale sunt retiparite in revistele „Vatra“,
„Romania literara si stiintifica“, „Tribuna“, „Amicul copiilor“, unele piese fiind inscenate la Cernauti.
1895 22 iulie Constantin Stamati-Ciurea e distins „pentru scrierile sale litera re“ cu medalia „Bene merenti“, clasa I, de catre Maiestatea Sa regele
Romaniei.
1898 22 februarie Scriitorul se stinge din viata la Caracusenii Vechi, unde a si fost inmormantat.
Actualmente la mormantul lui Constantin Stamati-Ciurea a fost inaltat un bust al scriitorului.