Aparitia celui de-al doilea roman(1933) al lui Camil Petrescu la scurta vreme de primul succes obtinut prin ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi’’, a insemnat un eveniment cu totul deosebit, novator in fundamentarea romanului romanesc modern. n1t6th
Prin ,,Patul lui Procust’’ patrunde in literatura noastra prima influenta identificabila a artei literare al lui Marcel Procust(T.Vianu). Exprimarea adevarului in literatura este norma morala fundamentala a lui Camil Petrescu. Autenticitatea si substantialitatea, realitatea inteleasa ca flux al constiintei (,,Eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai’’) il situeaza pe Camil P. ca un scriitor de prima marime in innoirea formulelor estetice ale romanului romenesc in sincronizarea cu spiritul european. Cel mai relevat din acest punct de vedere este,, Patul lui Procust’’ care este o forma de garantare autenticitatii realitatii impresiilor, inraulita de Stendhal si de(Gate) Gade creatoru ( dosarului de existente).
Tehnica romanului .Compozitia
Tudor Vianu sublinieaza faptul ca tehnica,, Patul lui Procust’’ este aceea a relativismului modern.
Consecvent ideii conform careia sa nu descrie decat ceea ce vezi, ceea ce auzi -; singura realitate pe care o pot povesti, cartea este scrisa la persoana intai, realizandu-se perspectiva unica asupra evenimentelor.
Daca in,, Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi’’ naratorul -; personaj era o singura constiinta, care filtra evenimentele, in,, Patul lui Procust’’ tehnica este complexa. Camil P. largeste sfera de observare a realitatii prin prezentarea unor marturii deosebite, fiind astfel un perspectiv (T.Vianu).
Romanul nu urmeaza drumul clasic, traditional, al nararii succesive, deci nu se poate povesti. ,,Patul lui Procust’’ se compune din 2 confesiuni ale unor personaje deosebite relative la aceleasi evenimente. Trei scrisori ale doamnei T., catre autor si jurnalul lui Fred Vasilescu ( in care sunt induse si scrisorile lui G.D.Ladima.Doamna T., Emilia Rachitaru, Penciulescu, Ciobanoiu, procurorul, prieteni sau cunoscuti) , dar si prin prisma autorului care este si el protagonist si isi expune ideile cu privire la literatura in subsolul paginii. Realitatea se dezvaluie in aceste unghiuri diferite de vedere, ca o reflectare a realitatii umane.
Fundalul social al romanului indica Romania de dupa primul razboi mondial privita prin, coordonate esentiale pentru scriitor afacerismul, parlamentarismul, intelectualitatea, viata mondena ( ca si in ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi’’).
Pe acest fundal se desfasoara realitatea afectiva a fiecarui personaj reflectata diferit in constiinta :Emilia vazuta de Ladima, de Fred ;Ladima privita de Emilia, de doamna T., de Fred Vasilescu ; Fred urmarit de Emilia , de doamna T., de Valeria si de el insusi.Un eu se defineste prin altul .
Prin ,,Patul lui Procust’’ , Camil P. continua problematica sa preferata, fundamentala : drama iubirii, drama intelectualului, personajele se definesc, in esenta lor, prin neputinta de realizare , prin comunicare, ele au o existenta paralela. Astfel, Fred o iubeste pe doamna T., dar nu isi marturiseste dragostea ;Fred o dispretuieste pe Emilia, dar o accepta pentru a lua date despre Ladima ; doamnei T. ii repugna D., dar il accepta chiar si in intimitate.
Ca dosar de ezistente, romanul nu are un personaj principal.Cele mai multe dintre ele sunt nenominalizate (doamnaT., D. , X.) numele lor integral il aflam pe parcurs (sublini-indu-se relativizarea ).
Personajele
Sunt realizate prin reflectarea lor in multe constiinte.Ele se constituie antiteic, impletindu-si destinele.
Poet si gazetor intransigent, devenit incomod prin corectitudine si onestitate , avid de adevar si dreptate, nerealizat social, orgolios si lucid, fara simtul realitatii. Ladima traieste autoiluzionandu-se, in lumea ideilor pure fiind un inadaptal.
Personalitatea lui Ladima se contureaza din mai multe perspective : Ladima este vazuta de Fred ca un om misterios, grav pedant de bine crescut , om de superioritate intelectuala, privind o fotografie a acesteia, la Emilia, Fred este surprins ca un om ca Ladima poate sa scrie unei astfel de femei ( vulgare, total inferioara acestuia). Emilia vorbeste despre Ladima cu compatimire,, saracul ,era mereu necajit, si atunci mustata ii cadea pe gura, pentru ea este un netot, avea aerul unui profesor inacrit, de geografie de provinciei, demodat, arata ca un tata.
Pentru Nae Ghiorghidiu si Tanase Vasilescu este insignifiant, un om de paie, pana cand scrie un articol care deranjeaza pe oamenii de afaceri.
Poet si gazetar la ,,veacul’’, de un ,, curaj aspru’’, Ladima scria cu infrigurare , surprinzand interesul si atentia publicului. In scandalul iscat eu Nae Ghiorghidiu pentru articolul care dezvaluia afaceri veroase, Ladima raspunde deschis, crezand in sinceritatea scrisului gazetaresc :,, eu sunt un om care scrie…si dac nu scriu aea ce gandesc, de ce sa mai scriu ?Nu pot astfel ! Si demisioneaza’’.
Amanunte despre articolul lui Ladima aflam din subsolul cartii pe cateva pagini. Ladima nu poate scrie 2 randuri, daca nu vin dintr-o convingere adanca. Strabate aici insasi conceptia scriitorului, preocupat constant de problema intelectualului , a omului care gandeste care are ceva de spus .
Si moartea lui Ladima (sinuciderea) e motivata din mai multe cauze : a femeilor vulgare (Fred), a doamnei T (avocatul), pentru ca Ladima isi pierduse credinta in Dumnezeu (Ciobanoiu), de mizerie (altii). Cele 3 unghiuri prin care este conturat personajul apar la un moment dat simultan , dand complexitate viziunii. Citind scrisorile lui Ladima in patul Emiliei, Fred descopera un om sensibil, naiv, duios, indragostit de o fiinta idealizata, plasmuire a mintii lui.
Interventiile Emiliei, vulgare si simpliste demitizeaza profilul reusit din scrisori. Fred corecteaza parerile Emiliei.
Intelectualul cinstit , cu principii ferme de viata si etica profesinala , Ladima incearca sa evadeze din mizeria existentei cotidiene, traieste spiritual in alta lume , proiectandu-si visurile in viata .
Ca si Ghiorghidiu traieste intens tortura in propria constiinta . El isi accepta lucid destinul , se auto iluzioneaza dar nu poate rezista . Pentru el, existenta este unicata .
Fred da o sugestie verosimila ,, Socat ca el se amagea cu oarecare luciditate . Imprumutata Emiliei tot ceea ce-i trebuie ca s-o poata iubii si o iubeste anume pentru ceea ce i-a imprumutat .’’
Deci Ladima se autoiluziona constient. Ca si Ghiorghidiu, el si-a rupt axa sufleteasca . E un invins. Din orgoliu si-a lasat bani in buzunar (pentru a nu se crede ca din mizerie s-a sinucis) si o scrisoare de dragoste pentru doamna T femeie superioara (in total contrast cu vulgara Emilia).
Fred Vasilescu apare ca un fel de intersectie a tuturor celorlalte personaje (Pompiliu Constantinescu). Fred traieste pri memoria afectiva si recompune retrospectiv viata Emiliei, a lui Ladima , a doamnei T , a unchiului sau , politicianul Lumanararul. Fred era fiul unui mare industrias , Tanase Vasilescu, aflam di notele din subsolul cartii. El era enigmaticul X de care era indragostita doamna T . Din convorbirea cu autorul Fred ii lasa aceasta impresie unica de traire ,, adevarata ‘’ de sinceritate a vietii, de loialitate si delicatete.
Diplomat, aviator, jucator excellent de tenis , placut de femei , integrat si adaptat societati in care traia, el face parte din aceeasi familie spirituala cu Ladima si Ghiorghidiu Si el iubeste si e convins ca nu e iubit , deci neimplinit, si el sfarseste enigmatic intr-un accident de avion . Caietul sau dezvaluie o fire hipersensibila.
Citirea scrisorilor lui Ladima il surprinde , dar il face sa-si rememoreze iubirea. Si pentru Fred Vasilescu , dragostea este experienta fundamentala , cunoastere.
Intalnirea cu doamna T este un punct de referinta in existenta sa ,,notiunea de normal eu nu o am decat comparand existenta mea de dinainte de a intalni pe doamna T , cu existenta mea de acum’’. Iubirea pentru doamna T ,a dat sens vietii sale, largandu-i sfera spirituala’’….nici nu banuiam atatea intelesuri cate imi sar in ochi de atunci incoace .
Prietenii il considera un Don Juan . In realitate Fred este un om de o mare delicatete si profunzime intelectuala .
Pentru doamna T , el este o enigma. Pentru Emilia este tanarul bogat , monden, care te poate introduce in societate . Deplin lucid in privinta pasiunii puternice pe care o traieste pentru doamna T, dar temandu-se poate de aceasta pasiune , Fred isi recunoaste iubirea altora, dar femeii nu-si poate marturisi dragostea renuntand la ea , pentru ca de fapt , Fred sacrifica definitiv pasiunea de altarul vanitatii : in loc sa se piarda pe sine , prefera s-o piarda pe ea … Fred n-a vrut sa devina sclavul erotic al doamnei T .
Personalitatea lui Fred ramane misterioasa si enigmatica . In cel de-al doilea epilog al romanului aflam ca Fred a murit intr-un accident de avion chiar a doua zi dupa ce predase manuscrisul .
Jurnalul lui Fred ajunge la doamna T…,care afla ca fusese iubita tot atat de puternic cum il iubise ea, dar taina lui nu este dezvaluita , ea merge poate in cea universala .
Doamna T este si ea o enigma . Pentru D ea este o femeie exceptionala , iubita de toti barbatii .
Pentru Fred ea este unica , lucid ca este femeia vietii sale , de care fuge mereu , cu taina lui .
Si ea ca si Fred isi ascunde dragostea simuland indiferenta.
Iubirea a transifurat-o ca si pe Fred , traind si simtind la cotele cele mai inalte ale luciditatii interioare sentimentul deplin si devorant al dragostei. Dragostea dintre Fred Vasilescu si doamna T , o cunoastem atat din partea barbatului , cat si din cea a femeii. Scrisorile doamnei T in care isi povesteste iubirea ei nefericita pentru Fred , dezvaluie o fire sensibila, deliucata si discreta , puternic interiorizata .
Este un personaj feminin complex, viabil, cu toate imaginile partiale obtinute prin relativizare .
Emilia -; pentru Ladima este o femeie frumoasa si talentata , uneori un copil cu suflet mare. Pentru Fred este suficienta si vulgara , falsa .
Imprumutandu-se , oamenii se masoara intre ei , se definesc reciproc prin dimensiunile celuilalt .
Ceea ce reuseste Camil Petrescu sa puna in lumina prin aceasta structura este ca orice om este vazut diferit de fiecare din cei pe care-i intalneste , dintr-o imposibilitate a cunoasterii totale . Unghiurile de vedere se produc pentru a discerne cat mai precis adevarul despre personaj . Umanitatea apare astfel ca o lume complexa .
Titlu
Titlul romanului este o metafora , semnificand nepotrivirea. Sensul simbolic este cuprins in poemul de acelas nume a lui Ladima , din care intelegem structura contradictorie a lumii, a fiintei umane.
Sentimentul iubirii , ca forma a cunoasterii, poate fi si el un spatiu al nepotrivirii si al mutilarii. Ladima trebuie sa-si modeleze spiritul , ca sa-l aduca la dimensiunile sufletesti ale Emiliei, inferioara lui , Fred este dominat de ideea ca i se cere mai mult decat poate da in dragoste .
Eroii lui Camil P. contin in structura lor o lume ideala careia nu-i gasesc corespondent in lume reala . De aici drama fiecaruia.

Patul lui Procust este o adevarata arta poetica a romanului .
Concluzii
Patul lui Procust -; este o sinteza originala a formulelor estetice moderne .
Camil Petrescu este un analist lucid , utilizand observatia , introspectia, tehnica de jurnal .
Asezarea in centrul romanului a eului narator dar si personaj implicat -; de aici continuitateta de ansamblu a perspectivei .