Ionel Popescu este personajul principal al schitei ,,Vizita”, scrisa de catre vestitul nostru dramaturg si prozator I.L.Caragia-le.El este conturat de autor atat direct,cat si indirect. q6t20tu
Portretul fizic al personajului este abia schitat:Ionel Popescu
Este un copilas foarte dragut in,de vreo opt anisori”;asprctul lui exterior fiind prins in doar in cateva cuvinte:,,l-am gasit imbracat ca maior de rosiori,in uniforma de mare tinuta”.Pe scurt este de-scris si mediul in care traieste eroul:doamna Popescu,,nu se prea vede la plimbare,la teatru,la petreceri”,deoarece este preocupata de educarea fiului ei.,iar domnul Popescu-tatal-este mare agricultor. Familia are o servitoare,o femei batrana,,,cu o voce ragusita”,iar sarbatoritul se joaca zgomotos in salon,unde ,,pe doua mese,pe canapea,pe feluri si pe jos,stau gramadite fel de fel de jucarii”.
Caracterizarea eroului se face prin onomastica:Ionel este un nume des intalnit,ca,de altfel popescu.Autorul intentioneaza sa creeze prin acest nume un tip de copil rasfatat si fara educatie.
Caracterizarea indirecta a personajului se realizeaza prin nazdravaniile pe care le face ,de ziua sa onomastica,in prezenta musafirului.Limbajul personajului este si el mijloc de caracterizare indirecta.Ionel Popescu are doar cateva replici in intreaga schita, ceea ce dovedeste ca nu prea cunoaste mijloace de expresie. Copilul e ,,mandru” pentru ca-i ,,maior” de cavalerie,de aceea comanda:,,Inainte mars!”;joaca are o limita,iar cand musafirul observa ca,,tutunul e otrava”, Ionel raspunde obraznic:,,Da’tu de ce tragi?”.

Caracterizarea facuta de catre alte personaje este si ea pre-zenta:mama eroului inca de la inceput ii spune autorului care este motivul pentru care nu se mai duce la petreceri:,,acu,de cand s-a facut baiat mare,trebuie sa ma ocup eu de el,trebuie sa-i fac educatia.”
In paradoxal,obraznicia lui Ionel(fata de jupaneasa sau fata de oaspete)trezeste admiratia mamei:,,Nu sti ce strengar se face …si destept…”,singurul ei repros fiind:,,Saruta-ma sa-mi treaca si te iert.”
Ionel isi ahiseaza proasta crestere in fiecare dintre momentele actiunii:terorizeaza jupaneasa,face dezordine in casa,nu tine cont de rugamintile mamei,dandu-se om matur.
Fata de mama sa,Ionel se poarta ca un tiran si din manifesta-rile lui de ,,dragoste”,nu lipseste o doza de viclenie.
Ionel Popescu este si va ramane un personaj semnificativ al creatiei lui Caragiale,dar si a literaturii romane.