Amintirile din copilarie de Ion Creanga explica acum, la peste 100 de ani de aparitie perenitatea operei. Asa cum spunea George Calinescu cartea este un roman al copilariei copilului universal;a fost considerat un roman de formare, un bildungs-roman opera presupune un raport dintre real si imaginar sau cum se construieste spatiul imaginar al operei, am putea releva corelatia dintre real si mitic, dintre mitic si fabulos , chiar fantastic compozitional exista 4 parti structurate in 2 planuri pe de-o parte este urmarit procesul de formare a lui Nica precum si evolutia lui spirituala in contextul mediilor sociale care le strabate(capitolul1 si 3);in planul al doilea se constituie obiectiv universul vietii taranesti scriitorul urmarind celula familiei,biserica,scoala intreaga atmosfera patriarhala a satului. c2k6kc
Ioan Holban discuta tema Amintirilor si concluzioneaza ca ea reprezinta ritmurile eului narator si ale eului erou. Mai exact discursul autobiografic presupune identitate autor-narator-erou.Mai simplu spus , Creanga isi povesteste viata punand accent pe istoria in care evolueaza pentru a se forma ca individ, ca personalitate. Si istoria este a satului Humulesti ,a satelor din jur ,a oamenilor din sat si acelor din privelistea lumii. Se poate vorbi astfel de o simetrie interna generata de celebra fraza Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele…
;asadarnu mai intai altii(care trebuie aflati,numiti),nu altele(ce trebuie precizate si descrise),ci eu ,eul -;personaj, pe care-l creeaza ,care-l creeaza (il gandeste),eul-narator eul personaj tinde parca sa se inalte ,el este o proiectie a rostirii naratorului rostirea este orala si apartine atat eului narator cat si eului personaj.
Limbajul reprezinta in imagini viata satului, alternarea vocii eului narator in prima parte si-n parte a treia cu vocea eului narator si personaj din partea a doua si a patra releva viziunea fascinanta a muncii ca forma de existenta transcrisa afectiv si oral. Astfel bunicul David ingrunjeste frumos si petrece cate o pereche de ata neagra din piele de cal prin cele nojite.Humulestenii merg la Targul Frumos la Focsani si la Bacau si vand sumane ,itari, camasoaie si stergare de borangic. Targul implica o terminologie monetara:bani,lei ,sorcoveti,icusari si irmilici.Mestesugurile sunt surprinse in ritmica desfasurarii lor cazmale, taraboante, carute,covati, drugi, fus, ciur( enumeratie de unelte).
Mos Vasile Tandura vine cu o intreaga terminologie medicala (otet de leustean, hostine cu sau si fierbicioare) o intreaga arta culinara ne trimit la foame din HARAP-ALB .
Costite de porc afumate ,chiste si buft umplut trandafir usturoiet, slanina de cea subtire ,facute de casa .taiete la un loc ,fripte- tigaie cu mamaliguta calda se duc unse pe gat.
Copii manca covrigii roscovele si mere domnesti. Valoarea documentara a operei relevata prin graiul moldovenesc coloreaza timpul si locul prin cantecele si jocurile de sarbatori: doina,corabeasca, mariuta, horodinca, alivencile, tiitura, ca la usa cortului. O caracteristica a Amintirilor este evocarea lirica, dar si miscarea dramatica. Scriitorul realizeaza scenic intreaga miscare a discursului narativ prin: umor, comic de situatie ,comic de caracter si de limbaj.
S-a spus ca opera lui Creanga este un imens hohot de ras. Scriitorul rade de slabiciunile firii omenesti. Dialogul presupune prezenta dativului epic( bine mi te-am captusit).Stratul dialogat abunda in exclamatii si interogatii subliniind starii afective. Folosirea diminutivelor genereaza ironie si satira culminand cu proverbe si zicatori(harnicut,trebusoara).Proverbele si zicerile sunt introduse prin formula vorba ceea sau vorba cantecului(ce ti-e scris, in frunte ti-e pus; tot patitu-i priceput).Am putea adauga urarile,apelativele,imprecatiile(doamne, cumnatica, hai!;manca-v-ar ciuma sa va manance).Structura frazei, dominata de coordonare, prezentul istoric sau dramatic, viitorul popular reveleaza caracterul popular al limbii, sustinut si de vocabularul ce apartine indeosebi graiului moldovenesc, dar si tuturor graiurilor romanesti, deci limbii intregului nostru popor: bazaconie, carpanos,dihanie,gligani,matrasi, potaie, sparli, zarghit (Iorgu Iordan).Atat Amintirile cat si Povestirile stau sub egida aceluiasi limbaj popular cu nuanta rurala, in timp ce temele sunt de sorginte folclorica, cu circulatie in literatura romana si in literatura universala..