Critica literara a situat romanul istoric al lui M. Sadoveanu in sfera epopeei (N. Manolescu) si in sfera eposului- a povestirii (Crohmalniceanu). Ca roman, Fratii Jderi este o trilogie (specie epica de mare intindere, cu o intriga in general complicata si cu o actiune desfasurate grupate in jurul unui nucleu, punind in miscare de asemea un numar mare de personaje). In romanul Fratii Jderi se cuprind Ucenicia lui Ionut, Izvorul Alb si Oamenii Mariei Sale. Romanul este o fresca, avind in vedere dimensiunea mare care infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci, al unei societati. Timpul evenimential ( al actiunii ) reprezinta cadrul actiunii care defineste natura scrierii, istoria Moldovei sec. XV figura centrala fiind Stefan cel Mare. Timpul narativ al povestirii propriu-zise inregistreaza actiunea cronologica dar si discontinua cu reintoarcere in timp. Cartea se deschide cu hramul manastirii unde trebuia sa vina Stefan cel Mare si unul din personaje Nichifor Calinam se reintoarce in timp motivind prezenta lui Stefan la hram si subliniind ideea ca Stefan vine sa-i faca dreptate pentru ca in tinerete el i-a salvat viata. In concluzie naratarea cronologica este intrerupta in favoarea celei subiective. Desi ne aflam intr-un roman traditional , asa cum a remarcat si Nicolae Manolescu , Sadoveanu ramine un scriitor unic atat la noi cit si in universalitate, el este realist cu viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un realist. Se evoca aici epoca unui popor dindu-i dimensiuni mitice si individualizind-o. Spatiul convera faloare simbolica la sosirea domnitorului sunt prezenti moldovenii prezentii la hram, familia Jderilor si Ionut Par-Negru. In functie de perspectiva narativa timpul naratiunii sugereaza : miticul cu eroi legendari cu atribute fabuloase in istorie. Cotidianul existentei sugerind poezia unei epoci demult apuse si psihologicul care pune accent pe miscarile sufletesti ale diverselor virste pe o punte, adolescenta, tinerete si maturitate. Spatiul si timpul corespund timpului evenimentelor si localizeaza actiunea. Descoperim in roman motive caracteristice pastelor si baladelor, credintele vechi, lunecind permanent intre real si fabulos. Subliniem in acest sens descrierea luptelor intre 2 voinici, puterea voinicului care se masoare cu trei lupatori, toate menite sa ilustreze voinicia moldovenilor. Baladescul persista in constructie si tonalitate, astfel in cit reconstituirea realista se realizeaza prin fabulos. Istoria se explica prin ea insasi, prin fapte desfasurate obiectiv sau uneori scriitorul intrerupe povestirea sper a oferii explicatii. Romanul Fratii Jderi reprezinta simbolic gloria Moldovei, Jderii reprezinta vitejii ridicati de domn care impreuna cu taranimea libera, constituie puterea lui Stefan cel Mare. Este epoca unei virste de aur. Numarul 5 al personajelor aminteste de personajele epopoeei indiene. Primul volum al trilogiei urmareste formarea lui Ionut ca ostas -; roman de formare- si este un poem al iubirii juvenile. Al doilea volum este unul al iubirii matrimoniale (Simion-Marusca). Al treilea este cartea pregatirii razboiului contra turcilor in anul de la Hristos 1475. In razboi vor murii Manole si Simion. Valoarea simbolica a timpului narativ este reprezentata de aceasta virsta mitica si eroica, de descriere a bataliei de la Vaslui care capata dimensiuni de epopee. Atiunea este de tip traditional complicata cu un numar mare de personaje reale si istorice si ramificate printr-un conflict exterior politic, Stefan bate razboi cu dusmanii poporului , interior , sufletesc intre iubire si datorie -; mai ales in primul volum- gradata prin inlantuirea evenimentelor in ordinea consacrata. Primul volum este un bildungs roman el are ca tema formarea sufleteasca a personajului urmarind formarea si cresterea lui ca erou pina la afirmarea personalitati. In roman apare viata de familie, viata social-politica si lupta pentru putere, precum si viata spirituala. Treptele pe care le parcurge Ionut sunt : treapta mitica : copilaria -; la starostele Caliman, Ionut este adus in familia comisului Manole si comisoaia Ilisafta il iubeste ca pe propriul ei fiu, prietenia cu Alexandrel fiul domnului Stefan, ultima treapta este contactul cu voevodul. Portretul lui Ionut evita omniscienta prin insertia evocarii din perspectiva martorilor in descrierea cadrului. In primul roman apare si pauza descriptiva presupune intercalarea unei secvente cu alt continut in contextul cronologic al evenimentelor. Daca ne referim la capitolul doi unde se arata un voevod mare si un Jder mititel se descrie prundul din dreptul sfintei manastiri pe unde apa lantisorului fugea pe dedesubt. Aici vine Alexandrel voevod si scriitorul ii descrie tinuta vestimentara, ca si Stefan purta brocart de Venetia, gugiuman de Samur si marochinuri. m2n7ne
Limbajul este arhaic prin cuvinte care evoca epoca a trudii , a pripii , hat cuvinte care exprima culoarea locala si timpul moldovenesti sau turcesti urdie, spahii si hogi. Culoarea epocii se desprinde si din valorificarea unor constructii persifastice de sorginte de ordin cronicares : a cazut porunca, s-a pomenit in veac, a pornit risipa. Constructii metaforice au filfiit perdele cetii, s-au trudit seceratorii din Apocalipsis. Constructiile arhaice si lexicul sunt folosite cu sens figurat au inaintat singure la pierea lor, o clipa s-a aratat lumina asupra invalmaselii. Serban Cioculescu a vorbit de o sintaxa ritmica, putem creea pe fragment adevarate poeme in proza. Schimbarea frecventa a diatezelor , alternarea simplului cu prezentul precum si forma reflexiva procura cititorului o mare bogatie de impresii percepute fie panoramic fie in detalii. Exista un ceremonial al rostirii si o vorbire aluziva (vezi capitolul pe Manole batrinul il dor salel ) cind Ilisafta il ironizeaza ca e prea batrin pentru a lupta. Exista un efect sonor al unor cuvinte alese de ex. larma de razboi in descrierea bataliei de la Vaslui. Romanul este un epos cu aura mitica in care se misca curtea domneasca feudala inconjurata de cavalerii schiti care pleaca la batalie fara simbrie alaturi de oamenii mariei sale , curtenii sa lupte impotriva necredinciosilor. In cadrul naratiunii personajele sunt reale, istorice, imaginare si un erou colectiv.