Vocabularul este format din totalitatea cuvintelor care exist` an limb`, este cel mai supus schimb`rii ii el se mai numeite ii lexic. u3h10hq
El este alc`tuit din dou` p`r\i: >Vocabularul fundamental
Masa vocabularului.

1. Vocabularul fundamental cuprinde cuvintele cele mai importante, folosite ii care sunt cunoscute de to\i vorbitorii unei limbi.
an cuprinsul lui se g`sesc aproximativ 1500 de cuvinte cuvintele au cea mai mare frecven\` an procesul comunic`rii; majoritatea sunt vechi ii r`m@n timp andelungat an limb`
2. Masa vocabularuluiècuprinde cuvinte care nu intr` an vocabularul fundamental
ècuvintele din masa vocabularului reprezint` 90% din cuvintele limbii rom@ne.
èAn masa vocabularului intr` termenii itiin\ifici ii tehnici, ai limbajelor de specialitate, an general arhaismele ii regionalismele.

Mijloacele de ambog`\ire a vocabularului sunt INTERNE
EXTERNE.
Mijloacele interne de ambog`\ire a vocabularului sunt Derivarea
Compunerea
Schimbarea valorii gramaticale.
Derivareaè mijlocu intern de ambog`\ire al vocabularului prin care se formeaz` cuvinte noi cu ajutorul afixelor. Afixele suntèprefixe
èsufixe.
Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete ad`ugate anaintea r`d`cinii pentru a forma un cuv@nt nou. Ele modific` sensul cuv@ntului de baz` fiindènegative==>neians`.
Privative(arat` o lips`)==>a descre\i, a deiira.
Iterative(arat` o repetare)==>a r`suci, a reaminti.
Sufixele sunt sunetele sau grupul de sunete ad`ugate dup` r`d`cina cuv@ntului. Ele sunt lexicale=>c@nd formeaz` cuvinte noi
Gramaticale=>c@nd formeaz` forme gramaticale
Lexico-gramaticale=>c@nd exprim`, simultan, un sens nou ii o categorie gramatical`.
Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea:
èagentului:b`utor, fierar, gornist.
èansuiirii:auriu, fricos, iubitor
ècolectivit`\ii: br`det, turcime, stufii.
èinstrumentului:alfabetar, piperni\`.
èno\iunilor abstracte:cerin\`, domnie, gr`sime.
èmodalit`\ii:b`rb`teite.
èobiectelor sau ansuiirilor mici:c`lu\, b`ie\el, copilai.
èobiectelor sau ansuiirilor mari: b`ie\oi, copilandru.
Derivatele parasintetice sunt cele formate prin ad`ugare de prefix ii sufix an acelaii timp.

Compunereaèmijlocu intern de ambog`\ire al vocabularului prin care se formeaz` cuvinte noi, unind termeni diferi\i.
Procedee de compunere sunt al`turarea, juxtapunerea sau parataxa;
Subordonareaègura-leului
Abrevierea sau prescurtareaèC.e.c

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiuneaè mijlocul intern de ambog`\ire a vocabularului prin care se formeaz` cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.
Prin conversiune se pot ob\ine:
SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat an ad@ncul antunecat al p`durii.
Verbe le participiu=>R`t`ci\ii an p`dure se sperie.
Verbe la supin=>Mersul prin p`dure ami place.
Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze
Adverbe=>An\elegea suferin\a aproapelui s`u.
Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu niite nimicuri
Interjec\ii=>N-a ascultat oful meu.

ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrat` prin ramuri
Verbe la gerunziu=>Ami pl`ceau pletele flutur@nde ale ei.
Pronume=>Aceiti brazi sunt mici.
Adverbe=>Mi-am luat haina gata.

ADVERBE din Adjective=>Vorbeite frumos despre natur`.
Verbe la participiu=>C@nt` ang@nat.
Substantive(care denumesc elemente legate de timp)

PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a aiezat o pas`re.
Substantive=>Picta frumos gra\ie talentului.
Verbe la participiu=>A terminat de recoltat mul\umit` lui

Mijloacele externe de ambog`\ire a limbii rom@ne sunt amprumuturile
Neologismele.

An limba rom@na, unele cuvinte sunt moitenite din limba latin`, altele sunt amprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate an interiorul limbii.
Amprumuturile pot fi f`cute pe cale direct` cale indirect`.
Amprumuturile pot fi vechi(din:slav`,turc`,greac`,maghiar`) noi(din:francez`,englez`,italian`,german`,latin`)

Neologismele sunt cuvinte noi amprumutate din alte limbi sau create an interiorul limbii prin derivare sau compunere av@nd obligatoriu un component neologic.