“In Basarabia din rumani este d. titulearnii sovetnic Constantin f1p16pp
Stamati, barbat literat, cinstitor de oameni invatati, sarguitor spre luminarea neamului sau, are talmacite si nu conteneste de a talmaci alese istorii pentru intocmirea naravurilor celor bune, fabule, roman turi, versuri ce se numesc versuri albe, versuri impleticite, versuri drepte si alte frumoase istorii.”
Dimitrache PASTIESCUL (“Curierul romanesc”, 7 ianuarie 1830.)
“...Cavalerul Stamati au inchinat muzelor cea mai mare si mai frumoasa parte a vietii sale, indeletnicindu-se cu feliurite compuneri atat poetice, cat si prozaice, vrednice de publicare. Talentul dlui
Stamati, imbratosand mai toate ramurile poeziei, cu deosebire a poez iei dramatice, au produs multe ode, cantece, elegii, sonete, multe fabule si satiri in versuri si in proza, cateva balade si romansuri, si, in sfarsit, o poema comica intitulata Ciubar-voda. Pe langa aceste poezii originale, suntem indatoriti d-sale si pentru mai multe tradu ceri si imitatii din Lamartine, Chateaubriand, Byron si din cei mai buni autori rusesti. Cea mai de capetenie insusire a poeziilor d-sale este nationalitatea lor. Muza dlui Stamati, fiind patriotica, iubeste a culege sujeturile sale din istoria patriei si a canta obiceiuri si intamplari nationale.”
Constantin HURMUZACHI (“Dacia literara, martie—aprilie, 1840, p. 198—199.)
“Cat priveste poeziile dlui Stamati, desi un critic posomorat ar putea gasi in ele oarecare neglijari de rime, marturisesc ca eu le-am cetit cu mult interes a...i si a...i sant dispus a descoperi multe frumuseti in poeziile sale.”
V. ALECSANDRI (Dintr-o scrisoare catre Iacob Negruzzi din 28 februarie 1868.)
“Costachi Stamati prozaist nu este, ci numai poet: poet insa, in unele privinte, de prima ordine...
Din versurile lui Costachi Stamati unele sant mediocre, altele slabe, o sama nu sustin aceeasi verva de la inceput pana la sfarsit, dar ce ne pasa noua de aceste intervaluri de cadere, cand le vedem rascumparate prin mai multe bucati de o adevarata poezie.”
Bogdan P. HASDEU (Din articolul Costachi Stamati: “Revista noua“, 1888, nr. 6, p. 215.)
“Traind departe de gruparea literara a lui Kogalniceanu, Negruzzi si Alecsandri, scriitorul nostru a precedat pe redactorii “Daciei liter are” in aprecierea productiilor Muzei nationale si in improspatarea talentului sau de carturar la izvoarele regeneratoare ale cantecelor si baladelor moldovene.”
Charles DROUHÉT (Din articolul Cavalerul Stamati: “Viata
Romaneasca“, 1921, nr. 11, p. 198.)
“Cultura sa literara era intr-adevar bine orientata si destul de bogata a...i, lecturile lui il dusese pana la literatura cea mai noua din vremea lui. Indreptandu-se spre scriitorii straini cei mai de seama, neoprindu-se, ca altii, la autori minusculi francezi ori neogreci, Stamati ne apare, deci, cu o nota de superioritate, si in aceasta privinta ne aduce aminte de Budai Deleanu, fara sa fi ajuns insa sa ne dea o opera poetica pe care sa o putem pune alaturi de a acestuia. Cu Budai De leanu se mai aseamana Stamati si prin staruinta pe care a aratat-o sa dea scrisului sau o nota specific romaneasca, introducand in ce com punea unele elemente populare; basmele, traditiile si baladele din popor i-au dat de multe ori motive pe care le-a impletit in poeziile sale, cautand cateodata sa dea chiar versurilor o infatisare populara, cum se vede aceasta in “Eroul Ciubar-Voda. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc”, unde reminiscentele din cronici si din lectura scriitorilor straini sunt amestecate cu inchipuiri de basme pentru a ni se istorisi vitejiile lui Bogdan, fiul lui Ciubar Voda, care e prezentat ca un fel de Fat-Frumos.”
Ovid DENSUSIANU (Literatura romana moderna, vol. II, ed. a
II-a, Bucuresti, 1929, p. 43.)
“Poezia istorica a lui Stamati este a...i o prelungire a poeziei is torice de dincoace de Prut: admiratie pentru trecut, pentru vechile cetati, pentru fostii eroi, melancolie in fata ruinelor si chemare catre contemporani sa nu uite ce-au fost odata...
...Stamati realizeaza cu elementele poeziei noastre anonime o poema epica (“Eroul Ciubar-Voda...”) plina de imaginatie si de poezie si da satisfactie, in mai mare masura decat scriitorii de dincoace de Prut, dorintei generale de a se scrie o epopee romaneasca cu elemente popu lare.”
Petre V. HANES (Scriitorii basarabeni. Editia a II-a, Bucuresti,
1936, p. 218, 230.)
“Lipsa unei traditii critice face pe multi sa socoteasca pe Stamati
“scriitor mediocru”. In realitate el este eminent, mai mare in privinta limbii ca Bolintineanu, in cateva puncte comparabil doar cu Eminescu.
El aduce multe accente byroniene, prin poetii rusi, note romantice in general, de la Hugo, Lamartine, nu mai putin totusi, ca si ceilalti scriitori ai vremii, aspecte de clasicism francez si de mai veche Renas tere italiana, avand deci puncte comune cu Asachi, Eliad, Negruzzi,
Bolintineanu. a...i
Urmand pe Asachi, Stamati cultiva miturile nationale insa cu mijloace artistice superioare. Simtul fabulosului, umorul satanic, dese nul teratologic ii sunt harazite in cel mai inalt grad.”
George CALINESCU (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. Editia a II-a, revazuta si adaugita, Bucuresti, “Miner va”, 1985, p. 242.)
“Ca si Costache Negruzzi, Alecu Russo, Alecsandri sau Kogalni ceanu, pentru Stamati scrisul constituia principala manifestare a patriotismului, mijlocul de capetenie prin care putea contribui la prefa cerile ce aveau sa duca la edificarea statului roman modern. p
Ion ROTARU (Prefata la C. Stamati, Muza romaneasca. Com puneri originale si imitatii din autorii Europei. EPL, Bucuresti,
1967, p. VII.)
“Numele lui Costache Stamati ramane legat de o opera literara cu bogate radacini in traditia si folclorul poporului nostru, modesta ca implinire estetica, dar inspirata de directivele spirituale ale epocii si inscriindu-se astfel in circuitul unitar al valorilor pasoptismului.”
Maria FRUNZA (Istoria literaturii romane, Bucuresti, 1968, vol.
II, p. 376.)
“Greoi si demodat in unele scrieri ale sale, C. Stamati ne apare astazi, in momentele esentiale ale creatiei sale, drept un autor modern cu o viziune proaspata si acuta asupra valorilor morale si sociale, pe care le promoveaza sau le detesta, ramanand in chip constient si con stant un scriitor socialmente angajat, moralmente tributar inaltului sentiment al iubirii de patrie. Satira si umorul, realul si fantasticul, prezentul si trecutul care se impletesc organic si firesc in scrierile sihastrului de la Ocnita, ii asigura operei lui viabilitate nu numai cognitiva, dar si artistica. Recitindu-i astazi opera, ne convingem de verva caustica a unor fabule si bucati dramatice, de observatia realis ta exacta din creatiile publicistice si de lirismul emotionant al unor poezii fie traduse, fie originale.”
Haralambie CORBU (Actualitatea lui Constantin Stamati, in “Lim ba si literatura moldoveneasca“, 1986, nr. 4, p. 4)