x1f8fv
Miscare culturala europeana din Epoca Renasterii.Inspirata de prefacerile sociale care pregateau nasterea lumii burgheze.U. a provocat o ideologie noua , laica; in centrul acestei ideologii se afla omul , ideea liberei dezvoltari a personalitatii umane ,cenceputa dintr-un spirit individualist .Considerand ca idealul omului liber si armonios dezvoltat s-a intruchipat in cultura antica , umanistii au dezgropat restaurat si studiat cu fervoare monumentele acestei culturi si limbile clasice , greaca si Latina.U. a aparut mai intai in Italia , in sec XIV-XV (Petrarca, Boccacio , Leonardo Bruni , Poggio Bracciolini , Pico della Mirandolla , Lorenzo Valla), apoi sa raspandit in Franta (Rabelais,Montaigne),Tarile de Jos (Erasm din Rotterdam), Anglia (Th.Morus,F.Bacon, Shakespeare ) Germania (U.von Hutten , Reuchlin) Ungaria (Janus Pannonius ,Bonfini).Umanistii au fost carturari eruditi , cu precocupari multilaterale ;ei s-au manifestat cu predilectie pe taramul beletristicii , filologiei , istoriei , geografiei umane,Filozofiei , si celorlalte discipline numite si astazi umanistice.Inaugarand spiritual critic modern , ei au intemeiat Filologia si istoriografia bazata pe studiul critic al izvoarelor.Legati de aspiratia spre cultura a maselor populare , in special ale celor orasenesti , umanistii au contribuit la formarea limbilor literare nationale.Pe taramul eticii ei au opus ascetismului medieval o conceptie optimista , proclamand legimitatea fericirii terestre , iar idealului contemplativ MONASTIC pe cel cetatenesc patriotic (U.civic).U n-a fost un current unitar nici sub raport social-politic , nici sub raport filozofic.In cadrul U. elemntele conceptiei noi , laice despre viata sau impletit in diverse moduri si grade cu ramasitele conceptiilor medievale , opozitia fata de acestea luand cand forme mai moderate , cand forme mai radicale .In Romania U. s-a manifestat mai intati in TRansilvania , datorita conditiilor economice mai favorabile si legaturilor politice si culturale cu Italia , patria Renasterii.Reprezentant de N.Olahus I.Vicitez , I.Honterus , G.Heltai , M.Halici s.a , umanismul transilvanean a culminat , sub raportul culminarii antifeudale , cu carturarii legati de miscarea religioasa unitariana din sec al XVI-lea; Ioan Sommer , Fr.David , Paleologus.In sec al XVII-lea si la inceputul sec. al XVIII-lea, tendinte umaniste se afirma in opera unor carturari moldoveni , munteni , transilvaneni , Ca Miron Costin , stolnicul Constantin Cantacuzino, N.Milescu , mitropolitul Dosoftei , Dimitrie Cantemir , Gh.Brancovici s.a., in conditiile contactului , prin scolile superioare din tara si din strainatate (Polonia , Italia , Constantinopole) cu umanismul si cultura europeana.Ele s-au manifestat mai cu seama in istoriografie , precum si pe taramul geografiei (Stolnicul Cantacuzino , Milescu , D.Cantemir) si al traducerii in lb.romana a principalelor carti religioase (Biblia de la Bucuresti , 1688).Tendintele Umaniste s-au cristalizat indeosebi in jurul teoriei originii romane , a unitatii de neam si de limba a romanilor , teorie strans legata , in condiiile epocii , de lupta de eliberare de sub jugul strain .Necesitatea fundamentatarii acestei teorii a stimulat interesul pentru limbile si cultura antica , dezvoltatrea spiritului critic.Carturarii umanisti au avut un rol hotarator in privinta Limbii romane asupra slavonei in cultura ; ei au adus si prin scrisul lor o contributie importanta la formarea limbii literare , au initiat versificatia romaneasca (D.Cantemir) .Activitatea lor marcheaza zorile culturii si stiintei romanesti moderne.Conceptie care de-a lungul intregii istorii a civilizatiei recunoste demnitatea , valoarea si posibilitatile nelimitate de desavarsire ale fiintei umane si care , in consecinta , militeaza pentru dezvoltarea libera a personalitatii umane.U . a cunoscut in diferite tari si epoci , oranduiri si clase sociale , un contunut diferit , avand in opera ganditorilor sau artistilor reprezentativi , nuante si particularitati extreme de diverse.Corespund , in linii mari , progresului societatii si al gandirii , istoria U. a purtat in societatile bazate pe exploatare , amprenta limitelor si contradictiilor de clasa.In cele mai de seama conceptii umaniste au fost insa exprimate idealurile maselor populare , ale claselor progresiste , cuceririle gandirii materialiste , ale stiintei si ale Constiintei Morale.