“Miorita a fost considerata cea mai frumoasa epopee pastorala din lume, o adevarata minune poetica”(Alecu Russo), acea “inspiratiune fara seama, acel suspin al brazilor si al izvoarelor de pe Carpati”(Mihai Eminescu). A fost descoperita de Alecu Russo cand se afla in exil si publicata de Vasile Alecsandri in colectia de pozii populare intitulata “Balade adunate si indreptate de Vasile Alecsandri” y9z8zc
De-a lungul timpului balada “Miorita” a cunoscut o larga raspandire in toate teritoriile locuite de romani circuland in peste o mie de variante. Geneza ei se pierde in negura timpului si ea este rezultatul procesului de transmitere pe cale orala al impletirii diferitelor teme si motive florclorice.
Titlul este format din diminutivul cuvantului “mioara” sugerand gingasia, delicatetea personajului principal si anticipeaza incarcatura afectiva a textului, lirismul sau sfasietor in anumite momente. Compozitional poezia este alcatuita din patru teme:1.cadrul epic initial; 2.mioara nazdravana; 3.testamentul ciobanului; 4.alegoria moarte-nunta.
Prima parte cuprinde primele doua motive: al transhumantei si al complotului si este, prin excelenta, epica. Ea cuprinde expozitiunea si fixeaza prin cele doua metafore locul actiunii. Piciorul de plai este mai aproape de real si sugereaza spatiul mioritic romanesc. Cadrul natural este un taram de o frumusete mirifica, un eden terestru. Sintagma “de rai” are valoare superlativa si exprima frumusetea neasemuita a unei naturi ca de basm anticipand astfel peisajul fantastic al nuntii cosmice. Atmosfera este calma, luminoasa si infatiseaza un cadru epic evocator de liniste si impacare. Cuvantul “plai” este cum spunea Lucian Blaga un spatiu ondulant intre deal si vale si sugereaza spatiul mioritic romanesc. Interjectia “iata” cu valoare predicativa are rolul de a apropia intamplarile de cei care o asculta. Autorul anonim introduce apoi in scena protagonistii iar prin intermediul enumeratiei se prezinta provenienta acestora. Verbul “se cobor” situeaza actiunea in timp deoarece sugereaza faptul ca intamplarile se petrec toamna cand turmele se coboara la ses pentru iernat. Intriga este tot o parte epica din care aflam de complotul cobanului ungurean si al celui vrancean impotriva celui moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materiala dintre ciobani. In cateva enumeratii cu termeni urmati de epitete adjectivale evidentiaza motivele care stau la baza complotului. Cei doi urmati de invidie si lacomie pun la cale uciderea celui moldovean. Dativul etic “mi” subliniaza participarea sufleteasca. Atmosfera linistita din prima parte este usor tulburata, ideea fiind sugerata de versul “pe l-apus de soare” unde apusul soarelui devine simbolul posibilei morti a ciobanului. Odata cu desfasurarea actiunii balada paraseste planul real si intra in plan fantastic care corespunde motivului mioarei nazdravane. Aceasta parte este de natura dramatica fiind realizata prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al moarei care i se adreseaza grijulie in cuvinte jalnice.
Parte a III-a a baladei care corespunde celorlalte motive (testamentului, al nuntii cosmice si al maicutii batrane) este cea mai bogata in semnificatii fiind totodata caracterizata printr-un lirism profund rascolitor. Prin intermediul monologului liric ciobanul moldovean isi exprima ultimele dorinte inaitea mortii ipotetice. Dispozitiile testamentare ale baciului pun in lumina atitudinea lui in fata mortii si reliefeaza trasaturile sale caracteristice. El vrea ca dupa moarte sa ramana alaturi de oile si cainii lui in mediul in care si-a dus pana acum existenta deoarece despartirea de ceea ce i-a fost drag ar echivala cu ruperea definitiva de ceea ce i-a marcat trecerea prin lume. Dorinta sa fie inmormantat de presupusii asasini pune in evidenta atat increderea lui in semeni cat si superioritatea sa morala fata de acestia. La fel de profund se desprind din aceasta rugaminte dragostea de meserie, atasamentul fata de cainii credinciosi si fata de miora. Baciul moldovean doreste ca la cap sa aiba cele trei fluierase, aceasta fiind singura posibilitate de a comunica postum cu tuma. Prin cantecul fluieraselor autorul reliefeaza o gradare ascendenta a zbuciumului sufletesc al eroului.. Se observa ca prin epitetele “cu drag”, “duios” se realizeaza o crestere a dramatismului pe fondul unei seninatati a confruntarii omului cu moartea a carei culme se gaseste in metafora “lacrimi de sange”. Testamentul mai contine si rugamintea ciobanului de a ascunde oilor moartea sa infatisand-o ca pe o nunta. Moartea este prezentata alegoric, ca o nunta a tuturor elementelor naturale si astrilor. Ciobanul prezinta moartea ca pe o contopire cu elementele naturii vesnice. Moartea este sugerata de caderea stelei care semnifica moartea fara de intoarcere. Ciobanul isi exprima in mod indirect iubirea fata de natura dar si dragostea de viata pe care doreste s-o traiasca dincolo de efemer in eternitate. Balada atinge punctul culminant nu ca actiune ci ca intensitate a sentimentelor. In cea de-a treia parte a testamentului, presupusa aparitie a maicutei batrane. Mama isi cauta cu disperare feciorul pe care il descrie cu sufletul ei de mama iubitoare si indurerata. Portretul ciobanului este prezentat prin intermediul stilului direct si este realizat printr-un paralelism enumerativ construit comparatii metaforice de o rara forta expresiva. Lirismul covarsitor din acest ultim episod este sustinut stilistic prin folosirea diminutivelor.
Baladei ii lipseste deznodamantul.