· Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu, Mara de Ioan Slavici, Cartea nuntii de George Calinescu

Nunta poate reprezenta unirea contrariilor pe orice palier al universului: mireasa viorica si mirele flutur -; regnuri diferite, fata de crai si Calin -; o pamanteana si un zburator (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu), romanca Persida si nemtul Natl (Mara de Ioan Slavici), Vera si Jim -; doi tineri de varste diferite (Cartea nuntii de George Calinescu). j4k8kp
Pentru fata de crai din Calin, iubirea este un sir de incercari la care este supusa de crai dupa ce acesta afla ca ea a fost sedusa si abandonata:
Bine-ti pare sa fii singur, crai batran fara de minti,
Sa oftezi dup-a ta fata, cu ciubucul intre dinti?
Sa te primbli si sa numeri scanduri albe in cerdac?
Mult bogat ai fost odata, mult ramas-ai tu sarac!
Alungata de acasa, se refugiaza intr-o coliba din padure unde da nastere unui „pui de print”. Iubirea se transforma in altruism, cand timp de sapte ani printesa isi ingrijeste fiul in coliba din padure. Dupa sapte ani, Calin e dispus sa-si asume responsabilitatea povestii de dragoste. Ea il iarta si Calin se integreaza, prin nunta, in ordinea umana.
Prima intalnire intre cei doi indragostiti, Persida si Natl, ca si pentru fata si Calin (Numai ochiul e vorbaret, iara limba lor e muta) are loc pe cale vizuala: se zaresc prin fereastra sparta si resimt privirile unuia catre altul prin modificari fiziologice - lui Natl i se impaienjenesc ochii, simte ca ceva s-a rupt in sufletul lui: Ii era parca s-a rupt, s-a frant, s-a surpat deodata ceva si o mare nenorocire a cazut pe capul lui. Persida, dupa ce il vede cu ochii uimiti si cu rasuflarea taiata, se inroseste si simte cum inima ii este sagetata: Obrajii ei se umplura de sange, si ii era parca o sagetase ceva prin inima. Iubirea-pasiune s-a declansat: cand o vede iar la ferastra, pe Natl il trec fiorii si ii face gesturi disperate Persidei ca sa inchida fereastra. Cand se intalneste cu ea pe pod, hotaraste sa nu dea inapoi si sa se indrepte direct spre flacara a mare ce se ivi fara de veste in calea lui: Era greu afara din cale! Cum sa treaca? Cum sa calce? Cum sa-si tie mainile? Cum sa se uite la ea? Sa-si ridice palaria ori sa faca ca si cand n-ar cunoaste-o?. Pentru Persida, iubirea-pasiune se transforma in iubire-suferinta, in iubire-altruism: batuta de un sot care a devenit lenes, jucator inrait de carti, ea devine barbatul casei si incropeste, ca hangita, o afacere. Desi fuge de Natl, se intoarce totusi la el si ii va mai oferi o sansa, atat lui cat si celor doua familii care vor accepta , dupa nasterea copilului, aceasta casnicie.
In Cartea nuntii, cei doi copii frumosi, Jim si Vera, traiesc iubirea-frumusete. Calatorind cu trenul, intr-un tunel, Jim o „ajuta” pe Vera sa inchida geamul si incearca sa o sarute, dar ea intoarce capul.O descopera apoi pe Vera in caca lui si o invita la sosea.
Pentru a multumi soarta, era necesar ca iubirea dintre printesa si zburator sa se manifeste. Ea nu se poate sustrage vrajei zburatorului:
Astfel vine-n toata noaptea zburator la al ei pat.
Se trezi din somn deodata de sarutu-i fermecat. Pentru Jim, viitoarea mireasa e asa cum o descrie in oracolul sau baba Chiva. El avea chiar un portret fizic al viitoarei mirese: sa corespunda simtului sau estetic, sa accepte conditia de „proprietate” afectiva, sa fie docila, maleabila, atenta la dorintele barbatului, sa fie ingenua si sa accepte maternitatea. Nici unul din tipurile feminine pana la Vera, care suscita interesul lui Jim (Dora, Lola, Medy), nu indeplineste aceste calitati.
Pentru personajele lui Eminescu si Slavici, nunta echivaleaza cu sfidarea prejudecatilor: din cauza greselii facute de fata de imparat, nunta ei este amanata. Pentru ca Persida nu vrea sa fie o nevasta nelegiuta, desi toata lumea asa o crede, ea face legamantul cu divinitatea, casatoria, printr-un act religios savarsit pe ascuns: singurul pe care il convinge sa faca o ceremonie ilegala este preotul Codreanu. La Calinescu, casatoria e prefatata de o cerere in casatorie, hotarare luata de Jim in mod spontan, cand o vede pe Vera plangand. Din dorinta lui Jim, nunta se celebreaza in familie, nu la biserica: se razvrateste impotriva autoritatii familiei, refuza conventiile, manifesta nevoie de autenticitate, are o personalitate excentrica -; Daca n-ar fi iubit-o pe Vera, ar fi facut extravagante, ar fi sarit bunaoara pe geam sau s-ar fi agatat de candelabru, lasandu-i pe toti cu gura cascata. Atatia martori la solemnitatea vietii lui i se pareau odiosi.
De la familie la familie, reactiile fata de nunta sunt diferite: imparatul si imparateasa nu pot fi de acord cu unirea fetei cu un zburator, Mara, Hubar, Hubaroaie nu pot accepta casatoria a doua fiinte apartinand unor religii si nationalitati diferite, iar matusile lui Jim, Mali,Caterina,Ghenca, Agepsina, Magdalina, Lisandrina, Fira, insotite de Silivestru, dupa ce o privesc pe Vera, isi dau verdictul: E un copil! Mireasa este figura centrala a nuntii. In portretul fetei de imparat, ca mireasa, recunoastem semnele superioritatii ei:
Astfel vine mladioasa, trupul ei frumos il poarta,
Flori albastre are-n paru-i si o stea in frunte poarta.
Vera este angelica, sfioasa si din cauza emotiei ochii ii straluceau si coltul gurii ii tremura. Persida nu e prezentata ca mireasa, dar frumusetea ei trebuie sa fi fost aceeasi: Frumoasa e serpoaica, grai Hubaroaie. A cui sa fie oare? Mirii impartasesc si ei starea de spirit a miresei, Jim stapanindu-si comportamentul extravagant doar din cauza iubirii fata de Vera. Nunta se prelungeste prin implinirea dragostei matern, prin aparitia unui copil: la eroina lui Eminescu el apare premarital, pentru Persida si Natl el va fi salvarea casniciei, la personajele lui Calinescu un copil nu face decat sa consolideze casatoria.
Prin nunta, indragostitii, fata-zburatorul, Persida-Natl, Vera-Jim, se incadreaza in ordinea umana si sociala, la nivel micro- si macrocosmic.