Opera epica in proza sau in versuri in care se povestesc intamplari fantastice puse pe seama unor personaje sau forte supranaturale in lupta cu fortele raului, pe care le inving, se numeste basm. o6t3tn
Basmele au urmatoarele particularitati artistice:
- elementele reale se impletesc cu cele fantastice;
- folosirea formulelor traditionale fara de care opera nu ar fi incadrata in specia respectiva;
- prezenta numarului 3 care isi poate gasi explicatia in Sfanta Treime: eroul trebuie sa treaca trei probe, feciorii de imparat sau fetele sunt in numar de 3, exista 3 zmei, 3 palate;
- de regula , basmul are ca intriga incalcarea interdictiei sau a sfatului parintesc. Eroul nu asculta sfatul celor mai batrani, de aceea trece prin probele care il formeaza ca om (specia poate fi considerata ca fiind asemanatoare altei specii literare: bildungs-roman);
- confruntarea dintre bine si rau are ca deznodamant victoria binelui asupra raului care tradeaza conceptia populara optimista conform careia “adevarul iese intotdeauna la suprafata ” si, oricat de mult ar suferi cineva care apara dreptatea si adevarul, pana la urma va iesi invingator. Deznodamantul fericit este caracteristic basmelor . In literatura noastra populara exista un singur basm al carui deznodamant este, in aparenta , nefericit, deoarece eroul moare: ”Tinerete fara batranete si viata fara de moarte”. Pentru omul din popor nemurirea este un concept negativ care poate scoate eroul de sub incidenta normalului. Prin moartea lui Fat - Frumos, se revine la normal.
Opera literara” Aleodor Imparat” este o creatie epica deoarece sentimentele autorului anonim sunt prezentate prin intermediul actiunii si al personajelor.

ACTIUNEA. MOMENTELE SUBIECTULUI

1. Expozitiunea. Actiunea are in prim-plan pe Aleodor , un fiu mult dorit si asteptat de tatal sau.
2. Intriga. In ceasul mortii, imparatul il sfatuieste sa nu calce pe mosia lui Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop. Fiind dus pe ganduri, Aleodor uita de sfatul parintesc si ajunge pe taramul interzis.
3. Desfasurarea actiunii. Aleodor a fost surprins de Pocitania pamantului care i-a cerut sa i-o aduca pe fata imparatului Verdes, daca vrea sa fie iertat pentru ca a calcat pe mosia lui. Simtindu-se vinovat mai mult pentru ca a incalcat sfatul parintesc, Aleodor a pornit catre palatul lui Verdes imparat. Pe drum a intalnit o stiuca pe care ar fi vrut sa o manance pentru a-si alina foamea, dar , la rugamintile acesteia de a-i cruta viata, a aruncat-o in apa.Stiuca i-a dat un solzisor cu ajutorul caruia sa o cheme daca va avea nevoie de ea. Mergand mai departe a intalnit un corb pe care se pregatea sa-l vaneze. Corbul a fost crutat, iar Aleodor a primit “o penita”. A mai intalnit un taun pe care era gata sa-l striveasca , dar la rugamintea acestuia ii cruta viata . A primit pufulet din aripioara taunului. Ajuns la Verdes imparat ,a stat trei zile fara sa-l intrebe cineva ce asteapta . Dupa ce imparatul si-a certat slugile, Aleodor a fost poftit inauntru. Imparatul i-a spus ca fata ii va fi data numai daca va reusi sa treaca trei probe. Daca nu va reusi sa se ascunda si va fi gasit de fata, capul o sa-i stea alaturi da celelalte 99 care au esuat in aceasta grea incercare. In prima zi, Aleodor a chemat in ajutor stiuca. Aceasta l-a facut un cosacel* si l-a ascuns pe fundul marii, dar fata l-a gasit cu ajutorul unui ochean fermecat. Urmatoarea incercare a fost sortita esecului, desi Aleodor fusese transformat in pui de corb si ascuns printre alti corbi. Fata l-a vazut si de aceasta data. Dupa aceasta incercare fata l-a rugat pe tatal ei sa-l crute pe acest tanar care i se pare deosebit, chiar de-ar fi sa esueze si in a treia incercare. Cu ajutorul taunelui, Aleodor s-a ascuns in parul fetei si aceasta nu l-a mai gasit. Recunoscindu-se infranta, a trebuit sa plece cu Aleodor.
4. Punctul culminant. Auzind refuzul fetei, Pocitania a pleznit de necaz.
5. Deznodamantul. Aleodor s-a intors victorios la imparatia sa ;si-a largit cuprinsul si peste mosia Pocitaniei. S-a casatorit cu fata imparatului Verdes si-au trait pana s-au istovit.

*cosac, cosacel = peste de apa dulce din familia crapului, cu corpul turtit lateral, cu solzi mici negri-albastrui pe spinare si argintii pe laturi.

PERSONAJELE
A.
1. PRINCIPALE: Aleodor
2. SECUNDARE: tatal lui Aleodor, Pocitania pamantului, Verdes imparat , fata lui Verdes imparat
3. EPISODICE: stiuca, corbul taunele, slugile lui Verdes imparat, gloatele care il intampina cu bucurie.
B.
1. POZITIVE: Aleodor, tatal lui, “ajutoarele” lui Aleodor : stiuca, corbul, taunele;
2. NEGATIVE: Pocitania pamantului;
3 . O pozitie intermediara este ocupata de Verdes imparat si de fata lui . Deoarece sunt personaje in evolutie, nu le putem clasifica drept personaje pozitive . Abia spre sfarsit ei pot fi considerati ca forte aflate in slujba binelui pentru ca si-au recunoscut infrangerea , au acceptat-o si s-au aliat personajului principal pozitiv.
In opera literara “Aleodor Imparat” personajele reprezentand binele se infrunta cu alte personaje ce reprezinta raul si le inving; putem stabili formule initiale : “A fost odata ca niciodata”; formule mediane sub forma unor adresari directe sau consideratii ale autorului care transpun sentimentele de aprobare sau atasament fata de Aleodor: “...cand , iata, mare, ca stiuca si venise...”;formule de incheiere (finale): “Iara eu incalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastra asa”.Cele trei ajutoare contribuie la victoria lui Aleodor, punandu-se in evidenta si calitatile acestuia, deoarece a stiut sa-i ajute pe cei aflati in suferinta. Intriga acestei opere literare este data de incalcarea sfatului parintesc, dar din neatentie, fiind dus “ pe ganduri” .Elementele reale sunt prezente alaturi de cele fantastice. Aleodor imbina trasaturile reale ale unui viteaz cu cele supranaturale specifice basmelor: se poate transforma, intelege graiul diferitelor vietuitoare.
Indeplinind toate aceste conditii, opera literara “Aleodor Imparat”este un basm.

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL - ALEODOR

1.Caracterizarea directa
Desi autorul anonim nu realizeaza portretul fizic al lui Aleodor, putem intelege ca el este un tanar a carui frumusete psihica este in concordanta cu cea fizica deoarece in conceptia populara aceste doua caracteristici se intrepatrund si se conditioneaza reciproc.
Pe intregul parcurs al basmului se simte atasamentul si pretuirea pe care autorul anonim le are fata de personajul sau. Autorul anonim subliniaza calitatile personajului, fara de care nu ar fi reusit sa iasa victorios din incercarile la care este supus. Se realizeaza si o prezentare directa a calitatilor :”Aleodor il asculta, caci era baiat viteaz si de treaba, si ii lega aripa”.
2.Caracterizarea indirecta a. caracterizarea prin fapte
Aleodor este modelul tanarului care se afla in formare si care dovedeste, de fiecare data, insusiri demne de a fi urmate. Este un tanar care iubeste adevarul, dar aceasta calitate este interpretata de catre adversarul sau ca dovada de slabiciune. Pocitania pamantului ii spune ca nu se astepta ca el sa fie atat de las incat a ajuns sa-si ceara “iertaciune” de la el. Aleodor ii raspunde ca nu se teme de lupta , dar i-a spus curatul adevar cand a marturisit ca a ajuns pe mosia lui din nebagare de seama.
Aleodor accepta sa porneasca in calatorie mai mult pentru ca se simtea vinovat fata de tatal sau, a carui porunca n-o respectase. Pe langa vitejie , mai este inzestrat si cu alte insusiri deosebite, intre care predominante raman: bunatatea sufleteasca, intelegerea celor aflati in suferinta si salvarea lor. Astfel, o ajuta pe stiuca, aruncand-o in apa, leaga aripa rupta a corbului si lasa pe taune in viata. Ajuns la portile lui Verdes Imparat dovedeste buna-cuviinta, asteptand sa vina cineva sa-l intrebe ce doreste.
Da dovada de curaj cand accepta conditiile puse de imparat, exprimandu-si , in acelasi timp increderea in fortele proprii, dar si in ajutorul lui Dumnezeu: “Am nadejde la Dumnezeu, marite imparate, ca nu ma va lasa sa piei.” Are si simtul umorului, spunandu-i imparatului ca parul poate primi si altceva, “nu tot cap de om.” Calitatile pe care le dovedeste pe parcursul incercarilor o determina pe fata sa-l roage pe tatal ei sa nu indeplineasca cele prevazute in “legatura “si sa-l ierte ,“...ca nu e prost ca ceilalti”.
Isi respecta cuvantul dat, chiar daca acest lucru dauneaza intereselor sale. Cand fata de imparat il saruta, in drum spre Pocitania pamantului, Aleodor i-a tras o palma “...de auzi cainii in Giurgiu”.
Prin aceasta expresie a oralitatii cu caracter de hiperbola, autorul anonim vrea sa sublinieze atat puterea lui Aleodor, cat si nedreptatea cu care el raspunde gestului de dragoste pe care il face fata. De fapt, reactia lui Aleodor este atat de violenta pentru ca vrea cu tot dinadinsul s-o indeparteze pe fata, chiar sa fie urat de ea ca el sa reuseasca sa-si tina promisiunea de a o duce Pocitaniei. b. caracterizarea prin limbaj
Limbajul folosit de Aleodor este asemanator cu cel al unui tanar de la tara care dovedeste mai multa pricepere in actiune decat in folosirea cuvintelor. Tatal sau i se adreseaza ca un taran sfatos si fiul va urma tatalui:”Eu vaz ca tu ai sa ajungi om mare.”
Pentru a mentine legatura cu realul si a da o nota de verosimil intamplarilor din basm, autorul anonim transcrie gandurile personajului , care il apropie si mai mult de situatia unui tanar obisnuit aflat intr-o incercare neobisnuita :”Flacaul pleca mai inainte si se tot mira de o astfel de intamplare.” Cand ii raspunde Pocitaniei pamantului foloseste cuvintele pe care orice tanar obisnuit le spune pentru a deveni mai convingator: ”Ba sa ma fereasca Dumnezeu!Eu ti-am spus curatul adevar,si daca vrei lupta, alege-ti: in sabii sa ne taiem, in buzdugane sa ne lovim , ori in lupta sa ne luptam.” c. caracterizarea ce reiese din parerea altor personaje
Tatal lui Aleodor este incantat de priceperea fiului sau si , pe patul de moarte isi exprima increderea ca acesta nu il va face de rusine si va carmui cu intelepciune imparatia:”Asupra carmuirei imparatiei n-am nimic sa-ti zic, fiindca tu, cu iscusinta ta, stiu ca ai s-o duci bine”.
Insusi adversarul sau, Pocitania pamantului,recunoaste meritele lui Aleodor :”...stia ca, deoarece Aleodor i-a fagaduit, apoi are sa-si sie cuvantul, ca unul ce era om de omenie...”.
Fata imparatului ajunge sa fie cucerita de calitatile lui Aleodor si incepe sa se ingrijoreze pentru soarta lui. Se indragosteste de Aleodor si iarta prea usor palma pe care acesta i-a dat-o, stiind probabil ca el are de indeplinit o porunca si nu va putea sa treaca peste cuvantul dat .
Gloatele, ca si autorul anonim, se bucura pentru reusita lui Aleodor, care a dovedit ca prin vointa, tenacitate si curaj, omul poate sa treaca peste orice obstacol. d. caracterizarea prin nume
Numele personajului poate fi format dupa modelul altui nume din literatura populara:Toma Alimos. Astfel , numele Alimos , provenit,se pare, din Toma al lui Mos(conform obiceiului pastrat si astazi de a numi pe cineva facand referire la parinti),prin renuntarea la unele sunete .Aleodor poate fi interpretat ca provenind din “al lui Dor”( Copilul Dorului), exprimand, astfel, dorinta tatalui de a dobandi un copil.
In componenta numelui intra doua substantive, dovedind simtul muzical al omului din popor care a cret acest nume, imaginatia si priceperea poporului de a gasi nume cat mai sugestive :”odor” (aici: fiinta iubita, pretuita; copil),dar si cuvantul “dor”, specific romanesc, intraductibil si necunoscut in alte limbi .
Autorul anonim si-a aratat atasamentul, pretuirea fata de personaj pe intregul parcurs al basmului, dar si prin numele cu o rezonanta atat de placuta ,in intentia de a realiza un personaj reprezentativ - tipul tanarului hotarat de a dovedi demnitate, curaj, barbatie, in orice situatie dificila ar fi pus, consecvent credintei in Dumnezeu si convins ca binele invinge raul.