q7g6go
a.) Definirea speciei
Nuvela ( termenul provine din fr. nouvelle , it. novella - ,, noutate , nuvela
,,) se poate defini incepand cu secolele al XIV- lea si al XV- lea , ca naratiune
in proza , uneori si in proza - de ex . Nuvele in proza a lui La Fontaine -
,cu un singur fir epic , urmarind un conflict unic , concentrat ; prsonajele
, nu prea numeroase , sunt caracterizate succint , in functie de contributia
lor la desfasurarea actiunii .
b.) Caracterizarea nuvelei
Nuvela prezinta de cele mai multe ori :
- fapte verosimile;
- un singur conflict ;
- intriga riguros construita ;
- tendinta spre obiectivare ;
- accentul pus mai mult pe definirea personajului .
Nuvela Popa Tanda , scrisa in 1873 dar publicata abia in 1875 in revista ,,
Convorbiri literare ,, , este inclusa in volumul de debut ediorial ,, Novele
din popor ,, , aparut in 1881 . Popa Tanda face parte din categoria nuvelelor
inspirate din lumea satului ardelenesc , cu deznodamant fericit ( ex. La crucea
din sat , Gura satului , Scormon ) . I. Slavici reconstiutie veridic , realist
universul rural , printr-o tehnica de sorginte dickensiana , aceea a aglomerarii
detaliilor semnificative . Prin nuvelele sale , I.Slavici pune bazele asa -
numitului ,, realism poporan ,, .
Nuvela este , potrivit lui Pompiliu Marcea , o ilustrare a ideii morale ca ,,
omul sfinteste locul ,, , ca ,, viata merita sa fie traita prin placerile firesti
pe care le ofera ,, .
c.) Titlul nuvelei
Titlul nuvelei este constituit din substantivul ,, popa ,, si substantivul propriu
,, Tanda ,, , porecla data preotului randafir de satenii din Saraceni , un derivat
regresiv de la verbul ,, a tandali ,, .
d.) Structura compozitionala
Nuvela are o structura clasica , prezentand toate momentele specifice subiectului
.
1.)Incipitul nuvelei , in care se contureaza si expozitiunea , este unul pregatitor
, de tip captatio benevolentiae. In acest prim moment , I.Slavici isi prezinta
direct protagonistul , infatisandu-I atat unele insusiri ( ,, correct , drept
, aspru , intrand in conflict cu satenii si cu protopopul ) , cat si originea
( ,, … este unul din cei 2 copii ai dascalului Pintilie din Butucani ,,
) . Tot acum este fixata coordonata spatiala - satul Saraceni , asezat in Valea
Seaca , un sat cu nume predestinat , in care casele arata jalnic , curtile nu
au garduri , biserica sta sa cada , iar pamanturile se paraginisera . Preotul
constata de la inceput saracia lucie a oamenilor si , implicit , a satului ,
dar se hotaraste sa ramana in localitate si sa-I schimbe pe sateni . Aceasta
hotarare constituie si 2.) intriga actiunii , cauza care declanseaza desfasurra
intamplarilor ulterioare .
3.)Desfasurarea actiunii cuprinde un lant de evenimente ce ilustreaza ideea
de reminiscenta confucianista potrivit careia orice individ are datoria morala
de a tinde spre perfectiune individuala .
Pentru a face din din saraceni oameni harnici , parintele Trandafir incpe cu
predica , impresionandu-I , dar fara efecte in plan practic , continua cu sfatul
, cu batjocura si cu ocara , dar totul este zadarnic . Mai mult de atat , satenii
, deranjati de insistentele preotului vor sa scape de el , dar episcopul ii
da dreptate lui Trandafir si nu-l muta in alt sat .
Dezamagit de lipsa de reactie a saracenilor , preotul procedeaza in mod mai
practice , oferind exemplul personal . Mai intai isi repara casa, isi imprejmuieste
curtea cu gard , face cateva straturi pe care cultiva zarzavaturi , apoi seamana
porumb pe langa gard , folosindu-se de un plug , un cal si 2 boi imprumutati
de la 2 sateni . Incepe sa-si gospodareasca terenurile de la marginea satului
si , din zestrea sotiei , isi cumpara un car si 2 cai , cu care , ajutat de
clopotar , isi lucreaza pamanturile . Parintele Trandafir se apuca de impletit
lese , din care mai si vinde , reusind sa-I antreneze la aceasta munca si pe
unii dintre sateni . Aceasta este o dovada ca treburile se misca si incercarile
lui Trandafir incep sa-si arate roadele .
4.)Situatia dificila este depasita , actiunea atingand astfel cota ei maxima
, punctual culminant .Asa se explica faptul ca partea a treia a nuvelei ne infatiseaza
parca un alt spatiu , un alt décor decat cel de la inceput , o imagine
rasturnata a satului Saraceni , devenit de nerecunoscut . Din departare s zaresc
o biserica frumoasa , gradinile intesate cu pomi , scoala , primaria si casele
instarite si curate ale satului .
5.)Deznodamanul il aduce in prim plan pe acelasi preot Trandafir care , desi
trecuse prin nenumarate intamplari , este la fel ca la inceput ,, verde , vesel
si harnic ,, . Timpul nu l-a iertat insa nici pe el , parul si barba carunte
tradandu-I varsta . El a devenit bunic , ii rasfata pe nepoti si traieste la
batranete satisfactia ca a reusit sa-I schimbe pe saraceni .
TIPOLOGIA
Lumea aparte a nuvelei Popa Tanda a lui I.Slavici este creionata si prin intermediul
personajelor , care o populeaza si o reprezinta . Astfel , exista un personaj
principal , un personaj eponim , cel a carui porecla da titlul nuvelei , preotul
Trandafir - popa Tanda , personaje secundare - satenii ( personaj colectiv )
, preoteasa , clopotarul Cozonac , Marcu Florii Cucului , Mitru Catanas - sau
episodice - Mariuca , Ileana , Trandafirica , Costel , familia preotului .
Protagonistul nuvelei este preotul Trandafir , present in toate momenteler actiunii
si infatisat in evolutia sa . Fiind unul dintre cei 2 copii ai dascalului Pintilie
, Trandafir devine preot , isi intemeiaza o familie in care la un moment dat
se aflau ,, 3 copii mici , al patrula de lapte ,, si isi profeseaza meseria
aproape 2 ani la Butucani , satul natal . In urma unor dispute cu enoriasii
, este mutat in Saraceni , un sat care-si merita numele , avand in vedere aspectul
lui si starea materiala a locuitorilor .
Personajul este rezultatul combinarii a 2 procedee de caracterizare :
- caracterizarea directa realizata de narator inca din expozitiune. Prezentarea
naratorului omniscient este una obiectiva , I.Slavici relevand deopotriva calitatile
personajului ( ,, un om bun ; a invatat multa carte si canta mai frumos decat
chiar raposatul tatal sau ,, ; este ,, harnic si grijitor ,, ) cat si defectele
( rigiditatea in relatiile cu semenii sai ) .
Aceste insusiri si defecte sunt infatisate in continuare in opera si indirect
, prin faptele si prin atitudinea acestuia sau prin felul sau de a vorbi . Numit
preot in Saraceni , analizeaza situatia cu luiditate si isi da seama ca trebuie
,, sa faca din poporenii sai oameni harnici ,, .
Cu o energie iesita in comun si cu o uimitoare tenacitate , preotul Trandafir
isi incepe actiunea prin predici care impresioneaza pe ascultatori , dar n-au
nici o consecinta practica . Preotul isi diversifica apoi strategiile : ocara
, vorba muscatoare , ironia . Nu se schimba insa nimic deoarece preotul este
perceput de sateni ca o persoana din afara comunitatii . Trandafir intelege
ca singura modalitate de a-I schimba pe enoriasi este exemplul personal . El
adopta modul de influenta ,, din aproape in aproape ,, , determinandu-I pe sateni
sa deina receptivi la nou .
Daca atitudinea satenilor fata de preot este oscilanta si evolueaza de la toleranta
la ostilitate si apoi la acceptare si chiar la admiratie , cea a naratorului
este constanta . Preotul Trandafir , tip odiseic , complex , labirintic , imprevizibil
. Este un personaj oglinda ce ,, exprima permanent conceptia , punctual de vedere
al autorului .
STILUL
Incepand cu sec . XX si cu formalismul rusesc s-a facut o distinctie clara intre
naratiunea ca povestire ( = fabula , trama , diegesis ) si naratiunea ca discurs
( = discurs narativ ) . Discursul narativ , care exprima viziunea naratorului
asupra celor relatate , presupune abordarea catorva aspecte specifice:a.) spatiul
si timpul naratiunii ,b.) modalitatea d construire a textului literar ( = viziunea
, punctual de vedere asupra povestirii ) . a.) Spatiul naratiunii sugerat de cele 2 descrieri , de la inceputul si de la
sfarsitul nuvelei prezentate in opozitie, apartine mediului rural , infatisand
un décor tipic satului de munte . Satul , ce aminteste de Brostenii lui
I.Creanga , este inchis intre munti si ascunde case prevazute cu acoperis din
paie si fan , cu cuptor , cu prispa batraneasca . Descrierea initiala sugreaza
saracia ; in antiteza , finalul nuvelei dezvaluie imaginea unui sat de nerecunoscut
, u gradini indesate de pomi , cu cas ingrijite , cu biserica si scoala .
Naratiunea nu se desfasoara numai intr-un spatiu , ci si intr-un anumit timp.
Timpul evenimential , timpul naratiunii este oarecum vag sugerat . Este perioada
patrunderii in lumea satului a relatiilor noi , capitaliste , care le ofera
satenilor posibilitatea valorificarii bunurilor materiale . Nucleele ( alcatuite
dintr-un lant de microactiuni - tip ) sunt prezentate prin inlantuire intr-
ordine temporala , o ordine continua si cronologica . b.) Avand in vedere relatia autor - narrator - personaj , putem spune ca in
aceasta nuvela exista o focalizare zero ( = naratie non- focalizanta ) , o naratie
cu autor omniscient . Utilizarea persoanei a -III-a precum si non-identitatea
dintre narrator si personaj sugereaza existenta unui regim narativ heterodiegetic
.
Creator al asa numitului ,, realism poporal ,, , I.Slavici cultiva permanent
oralitatea, cre reprezinta calitatea stilului unei opere beletristice de a parea
vorbit, prin folosirea unor elemente de limba vorbita . Oralitatea este asigurate
de : - placerea paremiologica , folosirea proverbelor si zicatorilor ;
- prezenta masiva a constructiilor exclamative sau interogative care contin vocative , imperative ori interjectii ;
- alternarea vorbirii directe cu vorbirea indirecta sau cu asa numitul stil indirect liber ;
- intrebuintarea unui numar impresionan de regionalsme sau cuvinte si expresii
populare .
