s2r9rz

Complementul este partea secundara de propozitie care determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie. Complementele se clasifica in : complemente necircumstantiale directe si indirecte si complemente circumstantiale de loc, de timp, de mod, de scop, de cauza, consecutiv, conditional, instrumental.

I) Complementul direct - arata obiectul asupra caruia se exercita direct actiunea exprimata de verb.
Intrebari : pe cine?,ce?, ultima dintre ele intalnindu-se si in cazul subiectului. Diferenta se face astfel: daca propozitia are un subiect exprimat sau neexprimat, atunci partea de vorbire care raspunde la intrebarea “ce ?” este complement direct.
Complementul direct se exprima prin: a) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate sau nu de prepozitia pe.
CD CD ex.: Am vazut-o pe eleva mea in parc. vb. pr. prep.+subst.Ac

CD CD pe cine?
Pe cei doi ii cunosc bine. prep. nr.card. pr. vb.

b) verb la modurile infinitiv,supin sau gerunziu.

PV ce? CD ex.: Aud cantand. vb. vb. gerunziu
Obs.: daca un verb accepta CD atunci el este un verb tranzitiv.

II) Complementul indirect - arata obiectul asupra caruia se rasfrange indirect actiunea exprimata de verb. Se clasifica in :
- complement indirect in dativ;
- complement indirect cu prepozitie.
Complementul indirect in dativ (cui?) se exprima prin substantive, pronume sau numerale in cazul dativ.

ex. : Dau copiilor cate o bomboana. vb. subst.
CI
Acestuia i s-a facut foame. pr. dem.D vb.

Complementul indirect cu prepozitie (pe ce?, cu cine ?, cu ce ?, de cine ?, de ce ?, pentru cine ?, pentru ce ?, despre cine ?, despre ce ?) se exprima prin :
- substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu prepozitie ; ex. : Vorbeste despre tine frumos. vb. prep.+pr.pers.Ac.

- verb la un mod nepersonal ; ex. : S-a plictisit de asteptat. vb. vb.la supin

- adjectiv precedat de prepozitie ; ex. : Din gri s-a facut alb. adj.Ac.

Exista un tip special de complement indirect in genitiv exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepozitii. ex.: Au complotat contra acestuia. vb. pron. dem.G.

III) Complementele circumstantiale -; arata o circumstanta (imprejurare) in care se petrece actiunea. Pot fi: a). complement circumstantial de loc; intrebari: unde?, de unde ?, pana unde ?. Se exprima prin:
1) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de prepozitie; ex.: Mergem la scoala. prep.+subst.Ac CCL

2) substantive, pronume sau numerale in cazul genitiv precedate de prepozitiile: deasupra, de-a lungul, dedesubtul, de jur imprejurul, in stanga ; CCL ex.: Deasupra acestuia locuiesc eu. prep.+pr.dem.G.

3) substantive in cazul dativ (D locativ);
CCL ex.: Stai locului!
4) pronume personal sau reflexiv in cazul dativ (posesiv);
CCL ex.: Inaitea-mi se intindea o padure. prep.+pr.D.posesiv
5) adverbe si locutiuni adverbiale de loc;
CCL ex.: Aici nu mai avem ce face. adv.de loc

b). complement circumstantial de timp; intrebari : cand?, de cand ?, pana cand ?, de cat timp ?. Se exprima prin :
1) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu sau fara prepozitie;
CCT ex.: Doua zile a lipsit. subst.Ac.
CCT
Dupa el a venit si mama. prep.+pron.Ac.
2) substantive, pronume sau numerale in cazul genitiv precedate de prepozitie; CCT ex.: Nu mai bea apa inaintea mesei. prep.+subst.G.
3) adjective cu prepozitie;
CCT ex.: De mic era neastamparat. adj.Ac.
4) adverbe si locutiuni adverbiale de timp;
CCT ex.: Ieri a inceput sa ploua. adv.de timp

5) verbe la un mod nepersonal;
CCT ex.: Inainte de a scrie invata ! prep.+vb.la infinitiv c). complement circumstantial de mod; intrebari: cum ?, in ce mod ?. Se exprima prin :
1) substantive pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de prepozitie; CCM ex.: Lucreaza cu grija. prep.+subst.Ac.
2) substantive pronume sau numerale in cazul dativ precedate de prepozitie; CCM ex.: Se poarta asemenea celor doi. prep.+nr.D.
3) adverbe si locutiuni adverbiale de mod;
CCM ex.: A invatat bine astazi. adv.de mod
4) interjectie;
CCM ex.: Merge lipa-lipa. interj.
5) verb la un mod nepersonal;
CCM ex.: Vine alergand. vb.G. d). complement circumstantial de cauza;intrebari:din ce cauza?, din ce pricina?.
Se exprima prin:
1) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de pre pozitie CCC ex.: A luat-o la goana de frica. prep.+subst.Ac.
2) substantive, pronume sau numeral in cazul genitiv precedate de locu tiunile prepozitionale “din cauza” sau “din pricina”. ccc ex.: Din cauza alor sai a intarziat la scoala. loc.prep.+pron.pos. G
3) adjectiv in cazul acuzativ
CCC ex.: De lenesa ce este nici nu-si spala vasele. adj. Ac.
4) verb la un mod nepersonal
CCC ex.: Alergand dupa tramvai a cazut. vb. ger.
5) locutiunile adverbiale de cauza: “pentru aceasta”, “de aceea”, “de-aia”.
CCC ex.: De aceea a lipsit de la scoala pentru ca este bolnav. loc. adv.

e). complement circumstantial de scop;intrebari:cu ce scop?.Se exprima prin:
1) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de prepozitie. CCS ex.: A cules flori toata ziua pentru cei doi. prep.+nr.Ac
2) substantive, pronume sau numerale in cazul genitiv precedate de locu tiunile prepozitionale “cu scopul”, “in scopul”.
CCS ex.: In scopul obtinerii unor rezultate foarte bune munceste din greu. loc.prep.+subst.G
3) verb la un mod nepersonal.
CCS ex.: A plecat la piata pentru a-si cumpara fructe. vb.inf.
4) locutiunile adverbale de scop:”de aceea”, “pentru aceea”, “de-asta”,
“de-aia”.
CCS ex.: De-aia nu a venit la mine, ca sa nu ne certam. loc.adv.