1848 18 ianuarie. La Siria, langa Arad, se naste Ioan Slavici, fiu al lui u7z24zm
Savu Slavici, „maiestru“ cojocar, si al Elenei, nascuta Borlea.
1854—1858 Urmeaza scoala primara in satul natal, avand ca dascal pe
Dimitrie Vostinari, figura luminoasa de carturar, evocat in Amintiri le scriitorului. Un bun povatuitor ii este bunicul sau, Mihai Fercu, de asemenea evocat in Amintiri.
1859—1860 Pentru a se putea inscrie la liceu, frecventeaza inca o data clasa a IV-a la o scoala primara din Arad.
1860—1865 Elev la liceul din Arad, clasele I—V. Cu mai multi colegi sta in „cortelas“ (gazda), primind saptamanal merinde de acasa, aidoma ca in Budulea Taichii.
1865—1867 Urmeaza la Liceul piarist din Timisoara clasele VI—VII.
1867—1868 Ca „privatist“, urmeaza clasa a VIII-a la Liceul maghiar din Arad.
1868 August. Trece examenul de bacalaureat la Satu Mare.
Octombrie. Se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte a Universitatii din Budapesta. Participa la sedintele Societatii Petru Maior
(intemeiata de studentii romani in 1862).
1869 Aprilie. Se inscrie la Facultatea de Drept din Viena.
Septembrie. Este incorporat ca „voluntar“ (cu termen redus) la un regiment din Viena. Paralel cu stagiul militar isi continua studiile universitare. La Viena cunoaste pe Eminescu, cel care ii va ramane toata viata „prieten si sfatuitor“. Amandoi sunt proclamati „membri definitivi“ ai Societatii literare Romania, intemeiata in 1864 de studentii romani din Viena.
1870 Mai. Sustine examenul de stat, obligatoriu pentru toti studentii dupa frecventarea a patru semestre.
1871 Martie. Debuteaza in Convorbiri literare cu Fata de birau
(comedie). La constituirea societatii studentesti Romania juna
(8 aprilie) Slavici este ales presedinte, iar M. Eminescu — biblio tecar. Impreuna cu Eminescu desfasoara o ampla activitate pentru organizarea Serbarii de la Putna si a Congresului studentesc care fixeaza programul luptei pentru „unitatea culturala“ si nationala a romanilor de pretutindeni.
Termina scoala militara din Viena, devenind ofiter.
1872 1 iunie. In Convorbiri literare publica povestea Zana Zorilor.
Iulie. Paraseste Viena, viata sa de student incheindu-se aici. In va ra face practica avocatiala la Arad, in cancelaria lui Mircea B.
Stanescu, care conducea si foaia umoristica Gura satului, unde colaboreaza si Slavici.
Publica in Convorbiri literare povestile Ileana cea sireata si Flo rita din codru.
1873 Februarie Este martor la razvratirea din Paulis, izbucnita ca urmare a masurilor abuzive ale oficialitatilor maghiare de a interzice folosirea limbii romane la primarie.
Iulie. Intra ca „archivariu“ la Consistoriul din Oradea Mare; in vizitele pe care le intreprinde in satele bihorene intalneste prototipul eroului din Popa Tanda, nuvela pe care o va publica doi ani mai tarziu in Convorbiri literare.
1874 Poposeste la Iasi pentru un scurt timp (octombrie—noiembrie).
Este gazduit impreuna cu Eminescu si Miron Pompiliu de catre
Samson Bodnarescu, directorul Scolii Normale. Prin Eminescu, il cunoaste pe Ion Creanga.
La cea de a XI-a aniversare a Junimii, prilej de a-l cunoaste pe
Titu Maiorescu, citeste nuvela Popa Tanda.
Este numit secretar al Comisiunii pentru publicarea manuscriselor ramase de la Eudoxiu Hurmuzaki.
In decembrie se stabileste la Bucuresti.
1875 Este numit profesor de filozofie la Liceul Matei Basarab, unde preda si ore de romana, logica si psihologie.
In Convorbiri literare publica nuvela Popa Tanda (iunie) si
Scormon (noiembrie).
1876 In ziarul Timpul publica nuvela O viata pierduta.
1877 In ianuarie intra in redactia ziarului Timpul, unde va lucra impreuna cu Eminescu si I. L. Caragiale. Intre cei trei scriitori se leaga o prietenie unica in literatura romana.
In articolele publicate in Timpul sustine ca Romania este centrul cultural si politic al tuturor romanilor din tara si al celor aflati temporar sub stapanire straina.
1878La cea de a XV-a aniversare a Junimii, la care participa Eminescu si
Maiorescu, Slavici citeste nuvela Gura satului, iar I. L. Caragiale — prima sa piesa: O noapte furtunoasa.
1879In „Convorbiri literare“ publica nuvela Gura satului.
1880Intreprinde o calatorie de studii in Transilvania; la Blaj il viziteaza pe batranul Timofei Cipariu.
In Convorbiri literare (iunie—iulie) publica nuvela Budulea
Taichii, citita mai intai la sedintele Junimii, Maiorescu notand in
Jurnalul sau „splendidul Budulea“.
Este numit profesor la Scoala Normala a Societatii pentru invatatura poporului roman, unde preda romana si geografia.
1881In august si septembrie intreprinde o calatorie in Oltenia si
Muntenia pentru a vizita monumentele istorice, bisericile si manastirile.
I se confera medalia „Bene merenti“ pentru munca depusa la
Comisia documentelor istorice.
Decembrie. Publica Novele din popor, care include scrieri litera re aparute mai inainte in presa literara (Popa Tanda, Gura satului,
La crucea din sat, Scormon, Budulea Taichii) si Moara cu noroc
(inedita). Volumul, recenzat elogios de M. Eminescu si N. Xenopol, marcheaza o piatra de hotar in evolutia prozei romanesti, indeosebi a nuvelisticii.
188224 ianuarie. De ziua Unirii se constituie la Bucuresti societatea
Carpatii, care isi propune sa realizeze hotararile Congresului de la Putna pentru „unitatea“ romanilor; Slavici si Eminescu sunt alesi membri activi ai societatii.
In martie este ales membru corespondent al Academiei Romane la
Sectia Istorie.
Intreprinde o calatorie in Italia, fiind fascinat de sculptura lui
Michelangelo si picturile lui Rafael.
Este numit profesor la azilul Elena Doamna, unde preda romana si filozofia.
1883Imbolnavirea lui Eminescu (iunie) il indurereaza profund; intreprinde numeroase actiuni pentru a-l ajuta.
1884La Sibiu, sub conducerea lui Slavici, apare Tribuna care isi va desfasura activitatea sub deviza: „Soarele pentru toti romanii la
Bucuresti rasare!“, iar in domeniul artei propaga „realismul poporal“. In nr.1 al Bibliotecii poporale a Tribunei Slavici publica
Padureanca, ampla nuvela cu subiect de roman.
1886 18 martie. La Sibiu se oficiaza casatoria lui Ioan Slavici cu profesoara Eleonora Tanasescu, directoarea Scolii de fete din localitate.
1887Este ales secretar al Partidului National Roman, presedinte fiind G. Barit.
Il aduce pe G. Cosbuc redactor la Tribuna.
1888 Este intemnitat pentru un an la Vat, in Ungaria, unele articole pentru cauza nationala a romanilor publicate in Tribuna fiind considerate „delict de agitatiune“.
1889 15 iunie. La Bucuresti se stinge din viata Eminescu; Tribuna indoliata consemneaza: „Cea mai glorioasa intruchipare a geniului romanesc si-a sfarsit viata de mizerii in modul cel mai trist. Cu el s-a stins cea mai mareata figura a literaturii romanesti“.
1890 In martie se reintoarce la Bucuresti, fiind numit director de studii si profesor la azilul Elena Doamna, functii in care ramane pana in 1894.
Publica Scolile noastre satesti. Localurile.
1891 24 ianuarie. Ia fiinta la Bucuresti Liga pentru unitatea cultu rala a tuturor romanilor, in care activeaza si Slavici.
1892 La Sibiu se semneaza Memorandumul romanilor din Transilvania si Ungaria, intocmit pe baza unui proiect schitat de Slavici inca din 1887, cand fusese ales secretar al Partidului National Roman.
Publica Novele, I (cele mai multe reeditari).
Publica volumul Romanii din regatul ungar si politica maghiara.
1893 Infiinteaza la Bucuresti ziarul Corespondenta romana, in care sprijina actiunile memorandistilor.
Publica Ardealul. Studiu istoric.
1894 1 ianuarie. Sub conducerea lui Slavici, Caragiale si Cosbuc, apare la Bucuresti revista ilustrata Vatra. In primele 24 numere ale revistei Slavici publica intregral romanul Mara (tiparit in volum de-abia in 1906).
In iunie este numit director al Institutului Ioan Otetelesanu din
Magurele (langa Bucuresti), iar sotia sa este director adjunct.
1896 Publica Novele, II, in care include si Comoara (inedita).
1897 La Arad (in ianuarie) incepe sa apara Tribuna poporului, in care
Slavici publica sute de articole, fiind si membru fondator al ziarului.
Ii apare volumul Povete pentru buna crestere a copiilor.
1902Publica romanul Din batrani, distins in anul urmator cu premiul
Academiei I. Heliade-Radulescu.
1907Calatoreste in Elvetia, unde se afla la studii fiul sau cel mai mare,
Titu-Liviu. t908Isi reediteaza nuvelistica sub titlul Nuvele, I, II. Publica in volumul
Povesti cele mai valoroase basme si povesti ale sale.
Demisioneaza de la azilul Elena Doamna si ia conducerea ziarului
Minerva.
1909Cu prilejul comemorarii a 20 de ani de la moartea lui
Eminescu, Slavici publica in revistele literare ale timpului unele dintre cele mai valoroase pagini de memorialistica dedicate poetului nostru national.
1910Publica volumul Romanii din Ardeal si trei scrieri pedagogice:
Educatiunea nationala, Educatiunea fizica, Educatiunea morala.
Este angajat profesor de limba romana si geografie la Scoala evan ghelica din Bucuresti.
1911Ii apar volumele Romanii de peste Carpati si Zbuciumarile politice la romanii din Ungaria.
1914Conduce ziarul Ziua, care prin politica pacifista si de neutralitate a fost considerat progerman.
Ii apare Gramatica limbii romane.
1916—1917 Colaboreaza la Gazeta Bucurestilor si Scena.
1918Colaboreaza la Biblioteca copiilor si a tinerimii, publicatie sapta manala ilustrata.
1919Ianuarie-;februarie. Pentru activitatea gazetareasca din timpul razboilui este implicat impreuna cu T. Arghezi in „procesul ziaristilor“. Este achitat la sfarsitul anului ca urmare a campaniei de presa initiata de scriitori.
1920Ii apare romanul Din doua lumi.
1921Publica volumul de memorialistica Inchisorile mele. Reediteaza
Povestile (vol. I) si Nuvele, I, II.
1923Ii apare romanul Cel din urma armas.
Publica Povesti, vol. II, cu basme si povesti incluse pentru prima data in volum.
Ii apare volumul III din Nuvele.
1924Apare volumul Amintiri, in care evoca pe marii sai contemporani si prieteni: Eminescu, Creanga, Caragiale, Cosbuc, Maiorescu.
1925 In iunie se incheie, fara succes, campania de presa pentru a i se acorda Premiul National pentru proza. (Premiul se acorda lui
I. Al. Bratescu-Voinesti.)
17 august. Se stinge din viata, la ora 18.30, in casa fiicei sale Lavinia, la Crucea de Jos (Panciu). Este inmormantat la schitul Brazi
(Panciu), insotit pe ultimul drum de numeroasa-i familie, sateni din imprejurimi, iar din partea Societatii Scriitorilor Romani de Liviu
Rebreanu, Gala Galaction si Mihai Sorbul. Cuvantul din urma il rosteste Gala Galaction: „Invelim pe unul dintre principii Cuvantului
Romanesc cu faldurii adanci ai gliei strabune... Il vedem deasupra noastra, mare in literatura, fruntas al condeiului, premergator si explorator al frumusetii graiului si al sufletului poporului nostru...
Il vedem deasupra noastra — printre nouri si printre culmi, care se numesc Eminescu, Alecsandri, Maiorescu, Cosbuc, Caragiale... Varf de stanca, in diademul Carpatilor nostri sufletesti“.