Jocul ielelor, de Camil Petrescu

Textul e alcatuit din dialogul propiu-zis si didascalii sau indicatii scenice. Didascaliile sunt bogate, transformand piesele lui Camil Petrescu in piese de lectura, de biblioteca. Se stie ca autorul a refuzat sa i se joace piesele altfel decat indica regizorul in didascalii. Pentru el, indicatiile scenice erau mai valoroase decat textul propriu-zis. La autor, indicatiile de rostire sunt foarte putine, in raport cu cele portretistice, gestuale si psihologice. In ansamblul didascaliilor, singurii receptori sunt cititorii (spectatorii fiind informati prin intermediul lecturii oferite de regizor). n1y12ym
Tipuri de didascalii:
1. didascalia de adresare: Catre + numele personajului: Praida(catre Sache).
2. didascalii portretistice: Gelu e un barbat ca de douazeci si sapte- douazeci si opt de ani, de o frumusete mai curand feminina, cu un soi de melancolie in privire, chiar cand face acte de energie).
3. didascalii de tonalitate: irevocabil; cu o voce moale, inactuala.
Piesele camilpetresciene contin foarte putine indicatii de rostire, disproportionat fata de numarul indicatiilor portretistice, gestuale sau psihologice.
Structura textului -; 3 acte, divizate in scene si tablouri, cu episoade gratuite, cu personaje cu rol de figurant. Accentul este pus pe drama de constiinta a personajului.

Scena
-; subdiviziune a unui act dintr-o piesa de teatru, delimitata fie de plecarea sau de venirea unui personaj, fie de modificarea locului sau a timpului actiunii.
-; Prin extensie, scurta etapa in desfasurarea unei opere literare -; de orice specie -; in care are loc o singura intamplare, intr-un cadru neschimbat.
Este interesanta scena I, din tabloul al XII-lea, actul al treilea, cand Gelu Ruscanu se confrunta cu Praida in ceea ce priveste conceptia asupra dreptatii.
Confruntarea Ruscanu-Praida (actul trei)este confruntarea dintre doi prieteni care lupta pentru aceeasi cauza politica, dar au conceptii filosofice diferite.
Gelu Praida
- dreptatea este o idee absoluta - priveste dreptatea din punct de vedere istoric:‘Criteriul dreptatii e totdeauna o cauza... este drept ceea ce slujeste cauza pentru care luptam...cauza muncitoreasca...’
Dupa aceasta infruntare, Gelu este extenuat, datorita faptului ca Praida, prin cuvintele sale, atinge insasi ideea de dreptate absoluta, pe care o considera invulnerabila.