In lumina contemporaneitatii ,pe meridianul romanesc, Ion Luca Caragiale este una dintre acele personalitati literare ce nu s-au invechit deloc. v8u11ut
Comedia este o specie a genului dramatic in care se prezinta o intamplare hazlie, cu deznodamant vesel, ridiculizandu-se astfel personaje, moravuri, realitati sociale si situatii general umane.
Opera "O scrisoare pierduta" de Ion Luca Caragiale infatiseaza desfasurarea alegerilor intr-un judet de munte, intr-unul din secolele trecute.
Ca orice opera dramatica, aceasta a fost scrisa cu scopul de a fi reprezentata pe scena.
Opera este structurata in acte si scene, cuprinzand 4 acte, fiecare avand 9-14-17-14 scene.
Timpul si spatiul sunt limitate. Intamplarile se petrec la sfarsitul anului 1883 in capitala de judet. Caracterul dramatic este evidentiat de folosirea dialogului si monologului dramatic, precum si de prezenta indicatiilor scenice prin care se fixeaza cadrul actiunii si se evidentiaza unele dintre trasaturile specifice ale personajelor. Descrierea si naratiunea nu sunt prezente ca moduri de expunere decat in aceste indicatii sau in replicile personajelor.
Specific acestei specii literare este comicul de moravuri care vizeaza coruptia politicienilor ori viata de familie;de caracter ce surprinde numeroasele tipuri umane, dar si de situatie, de limbaj si de nume.
Firul dramatic e structurat pe momentele subiectului, dar intriga "se consuma" inainte de inceperea actiunii:pierderea scrisorii de amor primita de la Tipatescu, prefectul judetului de catre Zoe.
Expozitiunea infatiseaza discutia dintre Pristanda si Tipatescu care afla astfel ca Nae Catavencu este in posesia unei scrisori compromitatoare, ce-i poate asigura reusita in alegeri.
Alertat,in desfasurarea actiunii, prefectul ordona perchezitia la domiciliul lui Catavencu.
Trahanache si Zoe,sunt santajati de catre adversarul lor politic cu publicarea scrisorii, daca nu il vor sprijini in alegeri. Afland cele intamplate, prefectul devine din ce in ce mai nelinistit.
Farfuridi si Branzovenescu, ii banuiesc de tradare pe Pristanda, Zoe si Tipatescu vazandu-i in vizita la Catavencu.
Ei trimit o depesa la Bucuresti acuzandu-l pe prefect de tradare. In acest timp Catavencu este arestat din ordinul lui Tipatescu. Speriata de cele intamplate si de o posibila publicare scrisorii, Zoe incearca sa-l convinga pe prefect sa il sustina pe Catavencu, care devine din ce in ce mai impulsiv ,refuzand bunurile oferite de prefect.
Cand Zoe il convinge pe Tipatescu sa fie de partea lui Catavencu; Pristanda aduce telegrama prin care se anunta candidatura lui Dandanache, propus de la centru. Acest moment constituie punctul culminant.
Actiunea evolueaza spre deznodamant:Dandanache va ajunge deputat, iar Catavencu, caruia i se descoperise polita falsificata, va organiza petrecerea in cinstea proclamatului. Astfel totul se termina intr-o atmosfera de sarbatoare, impacare si veselie unanima. Prezentarea conflictului derizoriu intre esenta si aparenta, este o alta trasatura a acestui gen literar.
Numeroasele personaje sunt reduse la schema cu functie comica, tipuri ridiculizate, devenind contra exemple si tipuri umane cu doar cateva trasaturi.
Tipatescu e tipul junelui prin, Zoe al adulterinei, Trahanache al incornoratului, Pristanda al servitorului, Catavencu al demagogului ambitios, iar Farfuridi si Branzovenescu al prostului fudul.
Personajele sunt principale: Trahanache, Tipatescu, Pristanda, Catavencu, Zoe, iar secundar fiind cetateanul turmentat.
Tipatescu este personajul principal ce apare in toate momentele subiectului.
Portretul fizic este proiectat intr-un plan secundar;in indicatiile scenice apar reliefete in mod direct cateva detalii vestimentare"in haine de odaie".
Portretul moral e infatisat mai ales indirect prin dialog si monolog, dar si prin replicile celorlalte personaje si chiar prin indicatiile scenice.
Prin personaje este pus in evidenta ridicolul unei lumi, satirizandu-se mai ales imoralitatea si incultura. Desi nu e incult ca si celelalte personaje, imoralitatea il caracterizeaza si pe Tipatescu:inchide ochii la gainariile politaiului, isi administreza judetul ca pe propria mosie, oferind functii si arestand pe Catavencu dupa bunul plac.
Apare aici, in linii ingrosate comicul de caracter.
Prin acelasi comic este caracterizat si Catavencu care vrea sa ajunga deputat printr-o scrisoare santajand, dar cand nu mai este stapan pe situatie organizeaza petrecerea in cinstea celor alesi.
Zoe duce o viata dubla, dar cei din jur se prefac a nu-i da importanta. Comicul de caracter, de situatie si de limbaj, apare intr-o imbinare perfecta, in replicile lui Pristanda,in care se vorbeste despre momentul spionarii casei lui Catavencu. Politaiul se crede vesnic la datorie:"eu nu;eu la datorie, coane Fanica, zi si noapte la datorie".Repetitia de 4 ori a c.c.loc starneste rasul caci, de fapt, menirea sa de slujbas al satului era alta. E incantat chiar ca, urcat pe uluci, vede ca la teatru ce se petrece si aude ce se discuta in casa lui Nae. Repeta si aici mecanic"Curat Moflujii" cuvintele superiorului sau. Ar fi ascultat mai mult, dar un chibrit aprins aruncat pe fereastra il face sa lunece peste un "dobitoc" care tocmai trecea pe acolo.
Falsa personalitate a lui Catavencu, tirada lui sforaitoare sublinaza atat comicul de limbaj, dar si pe cel de situatie si de caracter.
De fapt, titlul operei e simbolic, sugerand comicul de situatie din comedie. Nu e vorba numai de scrisoarea pierduta de Zoe care ii poate aduce lui Catavencu succesul in alegeri, ci si cea care il ajuta pe Dandanache sa devina deputat. Elocvent este si comicul de nume (Dandanache deriva de la dandana, Trahanache de la trahana).Tipatescu e cel ce a urcat tipa-tipa in varful piramidei sociale, iar Farfuridi si Branzovenescu au nume cu aluzie culinara ce starnesc rasul.
Argumentele de mai sus demonstreaza ca aceasta creatie este o comedie.