Moto: j1u21ui
Copilul rade:
„Intelepciunea si iubirea mea e jocul!”
Tanarul canta:
„Jocul si intelepciunea mea-i iubirea!”
Batranul tace:
„Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!”
Lucian Blaga-Trei fete

Dex

Joc, jocuri,s.n.1.Actiunea de a se juca si rezultatul ei; activitate distractiva(mai ales la copii); joaca.# Joc de societate=distractie intr-un grup de persoane, care consta din intrebari si raspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante.Joc de cuvinte=gluma bazata pe asemanarea de sunete dintre doua cuvinte cu inteles diferit; calambur.2Actiunea de a juca;dans popular;p.ext. petrecere populara la care se danseaza; hora#Melodie dupa care se joaca.#Fig.Miscare rapida si capricioasa(a unor lucruri,imagini,etc.),tremur,vibratie#Mod specific de a juca, de a se comporta intr-o intrecere sportiva.4.Actiunea de a interpreta un rol intr-o piesa de teatru;felul cum se interpreteaza.#Joc de scena=totalitatea miscarilor si atitudinilor unui actor in timpul interpretarii unui rol.5.Joc de noroc=distractie cu carti, cu zaruri etc.,care angajeaza de obicei sume de bani#Expr. A juca un joc mare ori a-si pune capul in joc= a intreprinde o actiune riscanta.A descoperi jocul cuiva=a-i surprinde intentiile ascunse.A face jocul cuiva=a servi interesele cuiva.A fi in joc=a fi intr-o imprejurare critica#(Concr)Totalitatea obiectelor care formeaza un ansamblu, un set folosit in practicarea unui joc.6(Tehn)Deplasarea maxima pe o directie data intre doua piese ansamblate.7.Model simplificat si formal al unei situatii, construit pentru a face posibila analiza pe cale matematica a acestei situatii.# Teoria jocurilor=o teorie matematica a situatiilor conflictuale, in care doua sau mai multe persoane au scopuri, tendinte contrare.
Din lat. jocus

Johan Huizinga, defineste jocul in felul urmator:
„Sub unghiul formei, se poate deci defini jocul, pe scurt, ca o actiune libera inteleasa ca fictiva si situata in afara vietii obisnuite,in stare cu toate acestea,sa absoarba totalmente jucatorul ca o actiune golita de orice interes material si de orice utilitate; care se executa intr-un timp si intr-un spatiu special circumscrise,se desfasoara ordonat, dupa reguli date si creeaza in viata relatii de grup,inconjurandu-se de obicei de mister sau accentuand prin deghizare ciudatenia lor fata de lumea obisnuita”.Tot el mai da si urmatoarea definitie:”Jocul este o actiune sau o activitate voluntara, executata in anumite limite fixe de timp si de loc, urmand o regula liber consimtita, dar absolt impreioasa, avand un scop in sine, insolita de un sentiment de tensiune si de veselie si de constiinta de a fi altfel decat in viata obisnuita.”
Atat in operele literare cat si in vorbirea curenta se folosesc multe expresii cu cuvintele „joc” si „joaca”: „a juca strans”, „a juca frumos”, „a-si arata jocul”, „a-si pune viata in joc’, „a-i face jocul cuiva”, „a se juca cu focul”, „a juca ultima carte”, „a-si bate joc”, „a descoperi jocul cuiva”, „a fi in joc” etc.
L a jocuri nu poti gasi un criteriu al clasificarii lor.Nu poti opune jocurilor de carti celor de indemanare sau a opune jocurile de societate celor de pe stadion.Criterii de repartitie pot fi: instrumentul jocului, calitatea pe care o pretinde, numarul jucatorilor, atmosfera partidei si locul unde se disputa.Cand este vorba de un pariu sau de loterie, de ruleta sau bacara, jucatorul nu face nimic, el asteapta hotararea sortilor.Dimpotriva, boxerul, atletul care alearga, jucatorul de sah sau de tintar, folosesc totul pentru a castiga .
Animalele se joca intocmai ca si oamenii.Catelusii se invita unii pe altii la joaca printr-un soi de atitudini si gesturi ceremoniale.ei respecta regula ca nu trebuie sa-i muste de urechi pe camarazii lor de joaca.Psihologia si fiziologia se ocupa de observarea, descrierea si explicarea jocului animalelor, al copiilor si al oamenilor adulti.ele cauta sa stabileasca natura si semnificatia jocului si sa indice locul lui in planul vietii.Toate explicatiile date jocului pornesc de la presupunerea ca jocul are loc de dragul unei realitati, ca serveste unei anumite finalitati biologice.
Natura-pare sa spuna mintea logica-ar fi putut se le dea progeniturilor sale toate acele functii folositoare-descarcarea energiei de prisos, destinderea dupa incordare, pregatirea pentru cerintele vietii si compensarea pentru ceea ce nu sa realizat-si sub forma unor practici si reactii pur matematice.Dar nu : ea ne-a dat jocul, cu incordarea lui, cu bucuria lui, cu hazul lui.
Psihologii recunosc ca jocurile au un rol capital in istoria afirmarii personalitatii la copil si in formarea caracterului sau.Jocuri de forta, de dexteritate, de calcul-sunt exercitii si antrenament.ele fac trupul mai viguros, mai suplu si mai rezistent, vederea mai patrunzatoare, simtul pipaitului mai subtil, spiritul mai metodic sau mai ingenios.Fiecare joc intareste, stimuleaza o anumita energie fizica sau intelectuala.Prin intermediul placerii sau al obstinatiei, el face sa para usor ceea ce la inceput era dificil sau obositor.Contrar celor ce se afirma uneori , jocul nu este ucenicia muncii.El nu anticipeaza decat aparent activitatile adultului.Baiatul care se joaca de-a caii sau de-a trenul nu se pregateste deloc sa devina calaret sau mecanic de locomotiva, nici bucatareasa, fetita care prepara in farfurii presupuse mancaruri fictive drese cu mirodenii iluzorii.Jocul nu pregateste pentru o meserie definita, el te introduce in viata in ansamblul sau, marind intreaga capacitate de a invinge obstacolele sau de a face fata dificultatilor.
Jocului pare sa-i fie proprie functia de a destinde si de a amuza.Desi este considerat frivol, pentru ca se opune la ceea ce este serios, intrucat nu produce nici bunuri, nici opere, parand a fi steril, jocul este, de fapt, o activitate modelatoare.Jocurile sunt la originea celor mai inalte manifestari de cultura, dupa cum, in cazul individului, capata pe nesimtite statutul unui factor de educatie morala, de progres intelectual etc.Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului si, din acest motiv, jocul trebuie considerat un factor creator de ordine.El instituie un sistem de reguli care precizeaza ce se face si ce nu se face, cum se face si cand se face, adica ce este permis si ce este interzis.Orice incalcare de regula are drpt efect o iesire din joc,un sfarsit al jocului.Asadar jocul insemna, in primul rand, un ansamblu de restrictii voluntare, care stabilesc o legislatie tacita a jocului.In mod paradoxal, regulile acestei activitati libere, care este jocul, sunt mult mai ferme si mai puternic respectate decat regulile vietii sociale, incalcate adeseori.Dar cea mai importanta functie a jocului pare a fi aceea de a stimula imaginatia, pentru ca inscrierea in lumea jucului, implica in mod fundamental capacitatea de a produce variante nelimitate ale fanteziei.Un principiu de ordine in cazul jocului poate fi chiar incalcarea ordinii recunoscute.
Jocul si copilaria sunt reflectate in operele literare inca din cele mai vechi timpuri deoarece jocul a aparut inaintea vietii omului pe pamant si pentru ca, desi atunci nu se stia, jocul are un rol deosebit de important in dezvoltarea oamenilor.
Ion Creanga prezinta etapa cea mai frumoasa din viata unui om, copilaria, in opera sa „Amintiri din copilarie”.Aceasta opera a aparut in anul 1881 in revista „Convorbiri literare”, adunate in volum in 1892 si scrise de catre autor la indemnul bunului sau prieten Mihai Eminescu.Este o opera memorialistica, autobiografica, o ampla confesiune.Amintirile au fost scrise la persoana 1, cu ajutorul memoriei voluntare si involuntare de aceea faptele nu sunt puse in ordine cronologica ci in ordinea importantei lor din perspectiva copilului.Motivul central al operei este mitul varstei de aur.
Cartea se structureaza pe doua planuri:
Primul plan urmareste procesul de formare si de educare ale lui Nica la scoala vietii sub influenta parintilor, scolii, fratilor si surorilor, vecinilor si a experientelor prin care trece.
Al doilea plan este monografia satului moldovenesc din a-2-a jumatate a secolului 19(asezare, locuitori, ocupatii, traditii, obiceiuri, fire etc.)
Sursele umorului sunt numeroase.Exista comic de limbaj:ironia, autoironia, forme neasteptate ale cuvintelor, caracterizari ironice, pigmentarea spunerii cu versuri sau proverbe;mai exista comic de situatie, de limbaj, de imagine.
Ion Barbu scrie in 1921 placheta „Dupa melci” ilustrata nepotrivit ca o carte pentru copii, motiv pentru autor de a o retrage de pe piata. „Dupa melci” este o balada culta pe tema joc si joaca; joaca unui copil cu vorbele ce se dovedeste tragica pentru bietul melc.Ideea acestei balade este nostalgica si se refera la fragilitatea fiintelor vii in Univers.Aceasta opera constituie o experienta tragica petrecuta la varsta inocentei cu urmari profunde in planul cunoasterii.Cele mai realizate parti ale poemului sunt descantecul si bocetul care imbina elementele culte cu vraja folclorului.
Ion Luca Caragiale scrie in operele sale despre copilarie in stilul lui, adica descrie un copil din inalta societate a cariu parinti il educa incorect iar acel copil va deveni la fel ca si parintii lui, adica un parvenit care ar face orice doar ca sa aiba un loc bun in societate.D-l Goe este un copil care desi a ramas corigent mama lui il duce la Bucuresti.Pe drum el face tot felul de trasnai dar persoanele care il ingrijesc au grija sa nu pateasca ceva.
Ion Creanga spune despre copilarie urmatoarele: „Asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copii macar sa zica cine cae zice”.Tot el a mai spus: „Daca-i copil sa se joace daca-i cal sa traga si daca-i popa sa ceteasca”

Bibliografie:Roger Caillois-„Eseuri despre imaginatie”
Iohan Huizinga-„Homo Ludens”