Baltagul, de Mihail Sadoveanu
Romanul -; specie a genului epic de mare intindere, cu actiune complexa,
dar unitara, intriga complicata, personaje numeroase. x9d18dy
Trasaturi:
- actiunea este dominanta, conferind romanului dinamism;
- se desfasoara, de obicei, pe mai multe planuri;
- la actiune participa mai multe personaje;
- intriga este incordata;
- dezvolta o problematica grava;
- se bazeaza pe evenimente reale, pe documente.
Avand in vedere criteriul artei narative, putem distinge intre
roman traditional si modern.
Termenul de roman traditional este folosit pentru a desemna romanul de pana
la Balzac, adica in secolul al XIX-lea.
Notiunea de roman traditional este folosita si de Eugen Lovinescu pentru creatii
romanesti din secolul al XX -;lea (perioada interbelica) care se
orientau spre valori autohtone, abordau o problematica social-taraneasca si
uneori religioasa.
Nicolae Manolescu va numi romanul traditional roman doric.
“ Romanul este o oglinda care se plimba pe un drum, reflectand cand
azurul aerului imaculat, cand noroiul santurilor murdare. ”( Stendhal
)
Romanul traditional se caracterizeaza prin:
1. Omniscienta narativa -; naratorul este o ipostaza demiurgica, atotcuprinzatoare,
omniscienta, omniprezenta; naratiunea se face la persoana a III-a; viziunea
narativa este dindarat, adica naratorul stie mai mult decat personajul.
Narator omniscient, omniprezent, impersonal, obiectiv.
Nararea se face la persoana a III-a, par derrière.
Naratorul este extradiegetic.
2. Modurile de expunere folosite sunt cele traditionale:
- naratiunea; descrierea; dialogul; monologul.
Limbajul este impregnat de arhaisme si de regionalisme (limbaj popular).
3. Constructia romanului este rationalista; timpul e urmarit cronologic, actiunea
este lineara. Putem observa ca romanul contine trei parti: a. pregatirile pentru drum ale Vitoriei Lipan; b. Parcurgerea traseului initiatic; c. Razbunarea Vitoriei.
4. Relatarea se caracterizeaza prin obiectivitate; naratorul nu se implica.
Tipul de naratiune -; roman traditional, obiectiv, inscris de catre
criticul Nicolae Manolescu in formula „realismului clasicizat”.
„Autorul poseda arta eliminarii timpilor morti si pe aceea a distribuirii
informatiilor strict necesare.” (Nicolae Manolescu)
Principala caracteristica a Baltagului este caracterul rezumativ. Naratorul
isi semnaleaza prezenta prin aceea ca rezuma, scurteaza faptele, avertizeaza.
5. se constata preferinta pentru tipuri, caractere;
Vitoria este un personaj tare, puternic. In general, femeia reprezinta
un element stabil, conservator, pasiv. Rolul femeii e legat de cuibul familial.
Pentru ea, iesirea din perimetrul satului va fi o aventura ( v. Nicolae Manolescu
). Ceea ce face ( ingroparea ) e un act de curaj, dar si o datorie morala.
Il ia pe Gheorghita nu pentru sprijin, ci pentru o initiere in asprimile
vietii. Vitoria Lipan nu reprezinta un tip taranesc, ci este, pur si simplu,
un prototip pentru categoria femeii.
6. se inspira din lumea satului; sunt prezentate obiceiuri legate de botez, nunta, inmormantare;
Edificatoare in acest este fraza ultima a Vitoriei care exprima reintrarea
in ciclul obisnuit al vietii si aminteste de inceput cand
Vitoria o cearta pe Minodora. Ghita C. Topor aduce elemente care disloca vechile
obiceiuri. Opunerea categorica a Vitoriei contra asediului dat Minodorei de
adoratul Ghita C. Topor este opunerea vechilor structuri ale unei civizatii
arhaice, contra agresiunii unei lumi noi, din care fac parte si ucigasii sotului
ei. Pentru aceasta progresul nu inseamna optimism, ci ruina randuielilor
ancestrale, pierderea binelui si a frumosului. Nu nasul o deranjeaza pe Vitoria,
ci conditia de surtucar, de lefegiu, nu de om liber: “ Oi gasi eu roman
asezat …”.
7. George Calinescu vede in Baltagul un roman al transhumantei, o continuare
a Mioritei.