Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga q4l22lv
Basmul cult este o specie a genului epic in proza in care personaje supranaturale, dar si reale trec prin intamplari fabuloase, pentru a sustine ordinea valorica a binelui (binele invinge raul).
Trasaturi :
- tema -; lupta dintre bine si rau, avand acelasi final fericit, triumful binelui asupra raului;
- persoanjele: pozitive si negative; naturale si supranaturale;
- numere fatidice:3,7,9,12...;
- formule specifice: initiale, mediane, finale;
- motive literare specifice: obiecte magice (oglinda, furca, pieptenele); motivul petitului, al incercarilor;
- oralitatea stilului.
Clasificare: o basme despre animale o snoave o basme propriu-zise :
- fantastice ;
- nuvelistice ;
- legende ;
- basme despre uriasul/diavolul cel prost.
Basmul propriu-zis este asimilat cu cel fantastic.

o fantastice, care prezinta o lume neobisnuita fara legaturi evidente cu realitatea : Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca, Povestea porcului. o cu animale, in care animalele au atribute umane : Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani o nuvelistice, care asimileaza, in moduri fabuloase, aspecte din experienta cotidiana : Povestea lui Stan Patitul, Soacra cu trei nurori.

§ populare: autor anonim;
§ culte : autor cunoscut, nu sunt conservatoare, ci inovatoare.

Elementele pentru care Povestea lui Harap-Alb este considerata un basm cult sunt:
- are autor;
- exista elemente de sursa folclorica: motivele; personajele; ajutoarele lor; formulele tipice; oralitatea stilului;
- existenta elementelor de originalitate: o individualizarea prin detalii a unor personaje: vezi portretul lui Gerila, al lui Ochila;

- in realizarea anumitor portrete naratorul insista mai mult decat este necesar pe anumite detalii; o dramatizarea actiunii prin dialog;
- Paginile lui Creanga sunt pline de dialoguri, care au ca functie estetica: caracterizarea personajelor si dezvoltarea actiunii. o umanizarea fantasticului prin comportament, gest, limbaj;
- In basm, nu avem de-a face cu zmei, balauri, ci personajele supranaturale sunt legate de insusiri omenesti: Setila, Flamanzila.
- Personajele supranaturale se comporta, vorbesc, gesticuleaza ca si taranii din Humulesti. Pasari-Lati- Lungila : «Ma, fetisoara imparatului ne-a tras butucul. A dracului zgatie de fata.» o nota comica;
- exprimarea mucalita, poznasa: «Sa traiesti trei zile cu cea de alaltaieri.»
- vorbe de duh: «Da-i cu cinstea sa piara rusinea.»
- diminutive augmentative: bauturica, buzisoare. o folosirea intelepciunii populare;
- «Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos...»
- «La unul fara suflet, trebuie unul fara de lege.»
- «Cine poate oase roade, cine nu nici carne moale.» o problematica basmului -; bildungsroman.
- Calul nu l-a pedepsit pe span de la inceput, pentru ca Harap-Alb trebuia sa treaca printr-un proces de initiere. Sf. Duminica ii marturiseste lui Harap-Alb ca trebuie sa treaca prin scoala umilintei pentru a ajunge stapan:
«Cand vei ajunge si tu odata mare si tare vei crede celor asupriti si necajiti, pentru ca stii acum ce e necazul.»
Basmul cult poarta amprenta originalitatii scriitorului sau.