Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Nicolae LABIS 1935—1956 BUZDUGANUL UNEI GENERATII
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
d8j15jn
Nicolae Labi= (1935—1956) reprezinta in poezia rom`neasca mitul rimbaldian al poetului adolescent. L-am numit, odata, =i cred ca nu am gre=it, buzduganul unei genera\ii. A debutat, la 19 ani, cu un volum de poeme (Primele iubiri, 1954) in ni=te vremuri pu\in favorabile pentru poezie =i a disparut la 21 de ani, inainte de a da masura adevarata a talentului sau. Versurile de inceput au o structura epica =i sunt dominate de eposul popular. Labi= nareaza cu u=urin\a temele curente din epoca, aduc`nd o prospe\ime, o vitalitate (a= zice: o vitalitate de om de munte) =i o imagina\ie de tip neoromantic care ridica versurile sale (scrise, majoritatea dintre ele, intre 17 =i 18 ani) deasupra poemelor obi=nuite ale timpului.
+i, totu=i, pu\ine versuri se salveaza din aceasta faza: Moartea caprioarei, c`teva versete din poemul dedicat lui Sadoveanu (G.
Calinescu il gasea „magistral“; e numai o indem`natica fantezie
in stil eminescian) =i alte nota\ii rasp`ndite intr-o poezie discur siva, muzicala, orientata dupa vechea retorica. Modelul liric al lui Labi= este, acum, Eminescu. De la el vine, probabil, =i preferin\a pentru padure ca spa\iu de reverie =i securitate. Moartea caprioarei este piesa cea mai reu=ita din aceasta mica mitologie a codrului prefigurata in versurile unui poet abia ie=it din adolescen\a =i intrat, fara complexe, in v`rtejul mare al istoriei. Este un poem admirabil scris, de o sinceritate =i o vibra\ie ce emo\ioneaza =i astazi. Copilul participa la o expedi\ie cinegetica neobi=nuita
(„v`natoarea foametei din mun\ii Carpa\i“) =i descopera, deodata, o planeta imensa, straina, cu legi necru\atoare. Senza\ia cople=i toare de seceta, de carbonizare a lumii materiale, de rasturnare a r`nduielilor firii (cerul e gol, soarele se tope=te =i curge in =uvoaie imateriale pe pam`nt!) e, in chipul cel mai convingator, introdusa
intr-un poem cu multe in\elesuri afective:



„Cu fo=net uria= rasufla valea,
Ce-ngrozitoare inserare plute=te-n univers.
Pe zare curge s`nge =i pieptul mi-i ro=u, de parca
M`inile pline de s`nge pe piept mi le-am =ters.
Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vine\ii,
+i stele uimite sclipira printre ele.
Vai, cum a= vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!“
Exista, in acelea=i poeme de inceput, =i un alt Labi= mai dur, ambi\ios, grabit sa descrie genezele lumii =i sa cuprinda in vers marile idei. T`narul de 20 de ani este obsedat de „organizarea liniilor pure“ =i vrea sa provoace iner\iile lumii din afara. Descope ra contradic\iile existen\ei =i imagineaza calatorii purificatoare, dialoguri cu Demiurgul =i confruntari cu marii filozofi. Pe liricul
„lacom de idei“ il aflam in poemele mai intinse, realizate fragmen tar: Intima Comedie =i Omul comun. Primul inregistreaza chiar procesul cunoa=terii, vazut ca o sondare in straturile ad`nci ale con=tiin\ei. Poetul nu ajunge sa strabata insa dec`t primul cerc din p`lnia dantesca: glasul epocii il ajunge =i, ratacit in padurea de umbre, revine cuminte la temele obi=nuite:
„Scump copil regasit
Sn prim cerc de vicii groase“...
Omul comun, mai dezvoltat, are un sens polemic de la inceput precizat. Obiectul lui e lini=tea mortifianta. Totul e pus sub semnul confruntarii cu copilaria, v`rsta purita\ii absolute. Aceasta medita \ie etica are un fior liric mai grav. Se na=te din efortul de a prelungi
in alta v`rsta modul sincer al copilului de a fabula o poezie ener gica, polemica, necru\atoare cu ipostazele lene=e ale existen\ei
(spleenurile, impacarile „limfatice“, caile neguroase ale devenirii sau iner\iile, conformismul social):
„Snca z`mbesc, curate, cu buzele lor pale,
Iubirile pierdute in clinchet de pocale.
Sntr-un sicriu de cea\a a=a au adormit,
Au amor\it in umbra firesc, fara blesteme
+i apele uitarii le duc necontenit
+i nu mai este nimeni la via\a sa le cheme.
Sn locul lor sosira cu negri maci in din\i
Femei intunecate cu gura tutunie,
Cu ochi ca alaunul, =i au dansat fierbin\i
+i ragu=it c`ntat-au o trista melodie.
Las`ndu-va mai singuri le duce R`ul Verde,
Imagin`nd din aburi figura lui Satan,
Le duce =i pe ele =i dupa zari le pierde
Sn raclele greoaie, cioplite grosolan.
. . . . . . . . . . . . .
C`nd amintirea-n fa\a ca pe-un covor a=tern,
Vad c-am trecut odata =i eu acest infern!
Smpleticit in alge de lene =i de vin,
Neinso\it de nimeni pe neguroasa cale,
Am descifrat misterul otravilor de crin
+i lubricul desc`ntec din buza de pocale.
Nu ma mai minte nimeni aici. +i nici nu am
Rupturi de con=tiin\a, ca v-am =tiut din vreme.
Pe c`nd strabat cu pofta un levantin bairam
Adun venin, sa-l picur in coada la poeme.
Cunosc ca nu-i de vina nici aerul uscat,
Nici aerul de scama ce-nabu=a plam`nii,
Nici lene=a amiaza c`nd lin s-a leganat
Sn apa clocotita pe lespedea f`nt`nii“.
Poemul este mai direct =i mai agresiv, ideile vin mai repede in vers. Labi= i=i schimba, e limpede, modelele poetice. L`nga Emi nescu, apar simboli=tii, Arghezi =i chiar Barbu.
Poemele scrise in 1956 =i cuprinse in volumul postum Lupta cu iner\ia (1957) arata un Labi= in drum spre altceva: mai reflexiv, cu versul mai concentrat =i o imagina\ie ce se desprinde de modelele romantice. Este o a treia unda a lirismului sau =i, in mod sigur, cea mai profunda. Albatrosul ucis, Marina =i un numar de mici poeme erotice (Ceara, Alexandrin, Tu, Uita-te, Portret), versurile liminare din Dans =i altele strecurate in poemele ce mai pastreaza o structura discursiva, sunt excep\ionale. Ele coexista cu altele, retorice, sfatoase. Nu este vorba, a=adar, de o evolu\ie
in timp, ci de o suprapunere de for\e spirituale =i de formule poetice intr-un spa\iu de doi-trei ani. Caci at`t i-a fost harazit lui
Labi= sa traiasca =i sa se exprime, ca poet. Un destin, cum s-a spus de at`tea ori, neobi=nuit intr-o poezie, cum este cea rom`neasca, unde poe\ii au de regula timp sa-=i desfa=oare for\ele pe suprafe\e
intinse. Labi= a parcurs, la inceputul tinere\ii, toate etapele =i s-a descoperit pe sine intr-un singur anotimp. Reveria romantica, nelini=tea simbolista =i o anumita impetuozitate proprie timpurilor
in schimbare coexista in poemele lui hotar`te sa imbra\i=eze totul: lumea dinauntru =i lumea (complicata, amenin\atoare) din afara.
Plac azi mai mult poemele lui melancolice, reflexive, mai obosite dec`t altele, de o splendida gra\ie. Poetul care voia sa supuna judeca\ii sale haosul primordial =i sa rezume istoria deseneaza aici fumurile toamnei =i triste\ile spiritului juvenil:
„Toamna imi ineaca sufletul in fum...
Toamna-mi poarta in suflet roiuri de frunzare.
Dansul trist al toamnei il dansam acum,
Tragica be\ie, moale leganare...
S`ngera vioara neagra-ntre oglinzi,
G`ndurile-s moarte. Vrerile-s supuse.
Fara nici o =oapta. Numai sa-mi intinzi
Bra\ele de aer ale clipei duse.“
Sn versuri ce nu se mai pot povesti este sugerata o stare ambigua a sufletului cuprins de o nelini=te fara nume:
„Sarutul st`njenit =i str`mb in col\ul gurii
Nu a putut fire=te sa-nvie un trecut.
Speran\a, otravita de degetele urii,
Azi s-a insinuat =i a durut.“
Albatrosul ranit este, desigur, o divaga\ie pe o tema baude lairiana, cu un fond epic =i un simbol explicit. C`nd autorul a dis parut, poemul a inceput sa fie citit =i altfel, cu o premoni\ie a sf`r=itului. Este un poem scris de o m`na care nu mai tremura, liniile sunt clare, triste\ea se purifica in modul liricii lui Valéry.
Poemul este prea cunoscut pentru a-l mai cita. Reproduc numai c`teva strofe pentru a da cititorului de azi, obi=nuit cu versuri mai fr`nte =i mai eliptice, o idee despre o poezie (suntem in 1956) care aduna elementele =i le expune pe suprafe\e largi, vatuite, pierdute in orizonturi cosmice, in inten\ia de a sugera grandoarea destinului tragic al creatorului nein\eles =i reprimat de istorie:
„C`nd dintre pomi spre mare se rasucise v`ntul,
+i-n catifeaua umbrei nisipul amor\ea,
L-a scos un val afara cu grija a=ez`ndu-l
Pe-un cimitir de scoici ce stralucea.
La marginea vie\ii clocotitoare-a marii
Sta nefiresc de \eapan, trufa=, insa rapus.
Prive=te inca parca talazurile zarii
Cu g`tul gale= indoit in sus,
Murdare =i sarate-s aripile-i deschise,
Furtuna ce-l izbise ii c`nta-un surd prohod,
Lucesc multicolore in juru-i scoici ucise
Al caror miez caldurile il rod.
De valuri aruncate pe \armul sec =i tare
Murira fara lupta sclipind acum bogat.
Le tulbura lumina lor alba, orbitoare,
Aripa lui cu m`l intunecat.“
Dar exista, spuneam, =i un Labi= mai pu\in demonstrativ, cu o retorica mai zbuciumata, in ritmuri repezite =i cu o imagistica mai violenta. Sa ne intoarcem la el. Doua versuri din poemul Clon\ amintesc de Barbu:
„umbra mea i=i clatina limpedele var“, altele de Bacovia (contemplarea lumii interioare ca un decor strain), citi\i, am`ndoi, de un ochi t`nar =i ager, dornic sa incerce alte forme poetice. Marina este un poem de o frumuse\e ciudata, scris altfel dec`t celelalte, cu sugestii care nu mai ies at`t de u=or
(=i a=a de explicit) la suprafa\a versurilor. Accentul de nehotar`re
=i mister din interoga\ia ce se repeta trimite la Arghezi =i poate la
Corbul lui Poe. Liniile poemului se fr`ng =i ritmurile se accelereaza pentru a primi o medita\ie nedeslu=ita, acuta:
„Pentru ce-ai ramas, iubire! —
Radacina-a unei flori
Sn petale =i vapori
Ca sa zboare mai u=oara,
Sa renvie-a doua oara
Sn alt suflet, in alt ceas,
Las`nd drojdia grozava
De p`rjol =i de otrava...
Murmuram: —
De ce-ai ramas?
Snnegrit la chip ca marea,
Noaptea l`nga \arm am stat
Ascult`ndu-i aiurarea
Pl`nsului ei zbuciumat,
Sng`n`ndu-i cu glas mare
Zadarnica ei chemare
Risipita-n surd balans.
+i cu ea, prin vijelie,
Am pornit — mai bl`nd sa-mi fie —
Sumbrul suferin\ei dans.
Nemi=cat dansam, =i-n mine
Ea-n acela=i trup dansa,
Se sorbea in lungi dulbine
Ori in tr`mbe se-azv`rlea;
Era rupere barbara
Dinauntru in afara,
Izbucniri de fum =i sori —
+i-n tenebrele ce\oase
Cred ca fa\a-mi lepadase
Linii, curbe =i culori.
Respir`nd sonor furtuna,
Marea-=i iese din ve=m`nt,
+i nebuna bate-ntruna
Cu talazuri cerul fr`nt,
Peste lume se agita
Neagra, deznadajduita,
Vocile-i in zari raspund,
Cere, cheama cu putere,
Sngrozind astfel, cum cere,
Cu durerea-i fara fund.
— Tu, nelini=te, flam`ndo,
Marea pentru ce-ai lovit
+i cu mine-aseman`nd-o
O lucrezi necontenit
Sntr-o hula care geme
+i-i smulgi rugi =i-i storci blesteme
Sn invalma=irea rea?
For\a c`ta ai, cumplito ?
Cum de nu \i-ai istovit-o
Ori in mine, ori in ea?
Lini=te p`na departe;
V`ntu-n zori amor\ise,
Numai semn ca-n fund mai arde,
Hula de la fund trimise
Cre\uri gale=e =i lente
Cu smereli aparente,
Placi =i suluri de mercur.
Soarele cre=tea din pete
+i din valuri violete
Peste pacea dimprejur.
Cineva-mi spunea:
„Sn lume“ echilibru-i neclintit —
Fericite-aceste spume
Smpacate-n infinit,
Ferici\i =i noi, in timp
Sneca\i =i-n Olimp —
Sufletul limpede, cugetul clar...
Marea respira precum ar dormi
Calma, puternica-n zorii de zi...
„Et quelle paix semble se concevoir“.
+i ce pace pare a se zamisli!“
Marina arata in ce sens ar fi evoluat poezia lui Labi=. Dar at`t c`t este =i cum este, poezia lui este excep\ionala =i reprezinta, trebuie sa repetam acest fapt ori de c`te ori vine vorba de el, prima
incercare pe care o face poezia t`nara rom`neasca in deceniul al
VI-lea de a-=i regasi puritatea =i demnitatea.

Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta