CRONOLOGIE SI CONCORDANTE d2q12qn
“VIATA LUI GRIGORESCU O POVESTESC OPERELE LUI.O VIATA SIMPLA, TACUTA, ORDONATA, PUTERNICA, INCHINATA TOATA ARTEI LUI INAFARA DE ARTA NIMIC NU EXISTA PENTRU EL.ACOLO SI-A PUS ADANCA LUI IUBIRE DE NATURA, DE PODOABELE SI DE TAINELE EI, MINUNATE PRETUTINDENI, DAR MAI ALES IN TARA SI IN FAPTURA NEAMULUI LUI; ACOLO IUBIREA DE BINE, DE ADEVAR SI DE FRUMOS “
A. VLAHUTA -Pictorul N.I.Grigorescu “

1838 Se naste viitorul pictor.
“ Nicolae Grigorescu s-a nascut in satul Pitaru, din judetul Dambovita, in ziua de 15 mai 1838, intr-o casa fara noroc, plina de griji, unde sosirea acestui al saselea copil de buna seama ca n-o fi fost vreo bucurie. “ (A. VLAHUTA)

1843 Moare tatal pictorului, Ion Grigorescu, iar sotia acestuia, Ruxandra, se muta impreuna cu cei sapte copii la Bucuresti, in mahalaua Caramidarilor, in casa unei matuse. Din aceasta perioada dateaza cele dintai amintiri ale lui Nicolae Grigorescu, relatate prietenului si biografului sau A. Vlahuta:
“Cu acul ne-a crescut biata mama. Si o data n-am auzit-o plangandu-se, ori blestemand, ori spunand vreo vorba rea. a... i De dimineata pana in noapte muncea si ne ingrijea s-avem de toate. Surorile incepeau sa coasa si ele. Un frate mai mare intrase ucenic la un unchi al mamei, zugrav de biserici ... Se vede ca era in neamul nostru, ca mult imi mai placeau si mie icoanele cand eram mic ... “

1848 Intra ucenic “la un iconar”. G. Oprescu a stabilit ca acest prim profesor al lui Grigorescu a fost pictorul Anton Chladek.

1849 Se desfasoara revolutia din Principatele romane. Pictorii Ion Negulici, C. D. Rosenthal si Barbu Iscovescu, participanti activi la revolutie, sunt nevoiti sa se expatrieze.

1850 Isi incheie scurta ucenicie si incepe sa faca singur iconite pe care le vinde apoi “ la obor “, “ ca orice negustor “ : “ Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasa dupa cea dintai afacere a mea ! Facusem vreo zece sorcoveti si cand i-am pus mamei in mana, s-a uitat la bani, apoi la mine, si m-a intrebat ingrijata de unde-s - ca eu lucrasem pe ascuns icoanele. Cand i-am spus, m-a sarutat, a dat sa zica ceva si s-a intors repede cu fata spre fereastra, ca-i venea sa planga. Aceea a fost, poate, cea mai fericita zi din viata mea ... “ Theodor Aman pleaca la Paris sa-si completeze studille artistice. Se naste, “ in Bucuresti sau in imprejurimi”, Ioan Andreescu.

1853 Picteaza pentru biserica din Baicoi, ajutat de Nita Paraiescu, sase icoane mari si unsprezece praznicare; sunt cele mai vechi icoane ale sale care poarta o data sigura.

1855 Picteaza mai multe icoane pentru manastirea Cadarusani; “mesterul Nicu” ajunge sa se numere “printre cei mai cautati zugravi de biserici”.

1856 La 5 ianuarie se adreseaza domnitorului solicitandu-i sprijinul pentru a putea studia mai departe. La 7 septembrie infatiseaza caimacanului Alexandru Dimitrie Ghica o noua petitie, ramasa insa si ea fara nici un rezultat : “ Dorinta d-a merge in Academia de pictura din Roma spre perfectionarea artei ce esersez ma facu sa indraznesc a ma prezenta mariei sa;e fostului domn barbu Dimitrie Stirbei cu o mica compozitie intitulata Scaparea stindardului de Mihai Viteazul, aratand tototdata si dorinta-mi de-a ma perfectiona in arta picturii; insa in loc de a ma trimite la Roma, m-a incurajat cu o gratificatie in bani, ci spre a fi trimes pentru perfectionare, ca sa poci si eu o data a lucra cu cele mai vii culoare vreuna din faptile stralucite ale bravilor nostri printi.”

1857 Picteaza biserica manastirii Zamfira. Aici il cunoaste pe calugarul Isaia Piersiceanu, “un batran foarte destept, si om purtat, care povestea frumos tot felul de minunatii de prin tarile pe unde umblase “. Planuiesc sa plece amandoi intr-o calatorie in strainatate, dar sunt nevoiti sa renunte din cauza imbolnavirii lui Piersiceanu.

1857 Se prezinta la un concurs pentru obtinerea unei burse de studii in Italia; deoarece nu detine certificatele de studii care se cer, Eforia Scoalelor i1 prefera pe C. I. Stancescu, elev si protejat al lui Tattarescu.

1860 Picteaza biserica manastirii Agapia. In acest timp da lectii de desen si pictura calugaritelor cu aptitudini artistice.

1859 Se realizeaza Unirea Principatelor romane sub Alexandru Ioan Cuza. “Intr-o dimineata - ii relateaza tot lui A. Vlahuta - ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor in amandoua capitalele. Am lasat tot, am pus saua pe cal, si fuga la targ. Atunci am vazut eu ce va sa zica bucuria unui popor. Cantece, jocuri, chiote in toate partile. Isi ieseau oamenii in drum cu oala plina cu vin; care cum se intalneau luau vorba de Cuza, de unire, se imbratisau si incingeau hora in mijlocul drumului. Si era un ger de crapau pietrele. Da' unde mai sta cineva in casa ? Am vazut batrani care plangeau de bucurie. “

1861 Cu ajutorul lui Mihail Kogalniceanu, care ii remarcase talentul la Agapia, obtine o bursa de studii in strainatate. In toamna pleaca la Paris.

1862 Frecventeaza, probabil, atelierele lui Gleyre si Sebastien Comu, iar in martie se prezinta la concurs si este admis elev al scolii de arte frumoase. Vara si-o petrece la Barbizon - sat situat in padurea de la Fontainebleau - intentionand sa se pregateasca pentru una dintre probele concursului de peisaj, organizat de scoala. “ Fara sa ia parte la luptele dintre diferitele grupuri artistice atat de aprinse in acea vreme, il atrage sufletul agrest al pictorilor care lucrau aici. Aria tanara si libera care opunea oricarei reguli stabilite fantezia ei minunata, Grigorescu o pricepe dintr-o data si simpatizeaza cu toti acesti artisti nebagati in seama de marele public ... Intransigenta acestor razvratiti ii reannoieste temperamentul artistic.” (VIRGIL CIOFLEC)
1864 Isi completeaza educatia artistica frecventand cele doua mari muzee pariziene, Luvru si Luxemburg, si executand copii dupa mari maestri: Rembrandt, Rubens, Salvator Rosa, Prud'hon sau G6ricault. In acelasi timp i1 preocupa pictura de interior, iar dorul de tara il face sa-si imagineze compozitii de inspiratie nationala, de factura romantica, cum sunt Dragos si zimbrul sau Unirea Principatelor.

1864 Revine pentru scurt timp acasa, oprindu-se pe drum in Galitia si Moldova, unde deseneaza sau picteaza imagini si tipuri specifice acelor locuri. Din iulie si pana in octombrie calatoreste prin tara, pentru a strange material documentar “precum tipuri, costume, peisaje si altele “ in vederea realizarii unui tablou cu subiect romanesc, pregatit probabil pentru Expozitia universala ce urma sa aiba loc la Paris in 1867. “ Patria noastra prezinta destule subiecte vrednice de studiu, destule frumuseti originale si artistice, spre a-si putea avea locul cu demnitate in galeria oricarui muzeu din lumea occidentala - nota pictorul intr-o scrisoare adresata Ministerului Instructiunii. Ma voi sili cu toata staruinta pe care putinele mele mijloace imi vor permite, sa flu slabul lor interpret. “ Intorcandu-se in Franta, renuntii la studiile clasice si se alatura grupului pictorilor independenti de la Barbizon; in acelasi timp incepe sa-si precizeze si sa-si perfectioneze atat viziunea, cat si mijloacele de expresie in directia peisajului, a picturii de plein air. << Anii petrecuti de Grigorescu la Barbizon si Fontainebleau au fost cei mai fecunzi prin indemnurile primite, prin investigatiile in fata naturii si mai ales prin riguroasa disciplina a mestesugului pictoricesc. Toata seva picturala, bogata ca o revarsare florala de primavara in dumbrava, sederii lui in Barbizon i se datoreste. Aceasta seva picturala persista chiar atunci cand, peste ochii pictorului, amurgul varstei coboara un val ce estompeaza culorile si cerne lumina ca o pulbere peste imaginea naturii.” (FRANCISC SIRA TO)

1865 Se deschide, la Bucuresti, prima “ Expozitie a artistilor in viata”.

1867 Expune sapte tablouri la Expozitia Universala din Paris. In mai este din nou in tara si pana in septembrie intreprinde calatorii de explorare la Caldarusani, Targoviste, Campulung, Rucar. “ In deplina posesie a mijloacelor artei sale, cu o libertate si o siguranta fara gres, el picteaza acum cateva dintre operele sale cele mai pline de adevar si de emotie: Baratia din Campulung, Seara de la Caldarusani, Maternitate, Mocanul. Paleta lui, sobra inca, stie de fiecare data sa se adapteze subiectului, sa-i smulga, prin tonurile si accentele cele mai juste, intreaga poezie.Conceptia ca si factura lui au in anii acestia o gravitate, o profunzime pe care pictorul le-a parasit uneori, mai tarziu, pentru un farmec poate mai de suprafata.” (MIRCEA POPESCU). Prelungindu-i-se bursa, revine in Franta.

1868 Este invitat sa participe la expozitia pictorilor din Barbizon, de unde Imparatul Napoleon III ii cumpara tabloul 0 glastra cu flori. In primavara expune pentru prima data o lucrare la Salonul din Paris (Tiganca tanara). La Bucuresti se deschide cea de a doua “Expozitie a artistilor in viata”. Se naste, la Stefanesti (jud. Botosani), Stefan Luchian.

1869 Expune doua lucrari la Salonul din Paris (Vanat si Corturi tiganesti). In mai revine in tara, evenimentul fiind anuntat prin comentarii magulitoare in ziarele vremii. “ Domnul Grigorescu, ca totii poetii si artistii mari, se serva de motive neinsemnatoare ca sa produca impresiuni nesterse. Desisul padurilor si intinsul luciu al apelor stationare, un colt de stanca sau o turma care paste, boii ce duc plugul prin fagasele telinoase sau femeia care toarce in fundul modestiei sale casute, iata in general subiectele principale pe care iubeste domnul Grigorescu a le trata de preferinta. Dar cine nu stie ca cu cat motivul ce trateaza artistul este mai simplu, cu atat dificultatile ce trebuie a invinge pentru a impune opera sa admiratiunii publice sunt mai mari. “ (C.L STANCESCU). In toamna, fiind bolnav, este ingrijit de doctorul Carol Davila, cu care va ramane in stranse legaturi.

1870 Este prezent cu 26 de lucrari la cea de a treia “ Expozitie a artistilor in viata “. I se acorda medalia de aur pentru portretul marelui ban Nasturel Herescu. “ Alaturi de artistii care si-au expus operele la ultimele expozitii a venit sa se aseze de asta data cu un succes eminent dl. Grigorescu, discipol al scolii franceze (mai drept vorbind, am zice noi, al lui insus), aducand inaintea noastra un gen nou, care cu vremea va da roade fericite pentru scoala romaneasca.” (THEODOR AMAN)

1871 Se naste, la Iasi, Theodor Pallady.

1872 La expozitia urmatoare nu expune, nemultumit probabil de atitudinea organizatorilor. Unele din lucrarile pregatite pentru expozitie sunt prezentate totusi publicului in vitrina magazinului lui Alexis Gebauer de pe Podul Mogosoaiei. “Am vazut Tiganca dtale - ii scrie de la Ghergani, in luna februarie, Ion Ghica si permite-mi sa-ti exprim toata admiratia mea si regretul de a nu putea deveni pentru moment posesorul ei. Daca as avea parale si dacd recolta ar fi mai putin compromisa, as face-o bucuros ... “ In cele din urma Ion Ghica achizitioneaza Tiganca de la Ghergani pentru 10 000 lei, cel mai mare pret ce se platise pana atunci pentru o pictura romaneasca. Se naste, la Tecuci, Gheorghe Petrascu.

1873 Expune 146 de lucrari la expozitia organizata de “ Societatea amicilor bellelor-arte din Romania “. La inceputul lui ianuarie 1873 as-a deschisi expozitia ,Societatii amicilor bellelor-arte", importanta retrospectiva de opere romanesti si straine, provenind din mai toate colectiile particulare existente pe vremea aceea la noi. In expozitia din 1870 Grigorescu se manifestase cu oarecare rezerva. Menajand prejudecatile publicului si mentalitatea forurilor oficiale, el evitase sa puna un accent deosebit pe aspectele din natura. Expozitia de acum depasea cu mult in semnificatie ceea ce prezentase cu trei ani in urma. Nu era vorba numai de proportia expunerii, ci si de complexitatea unei viziuni ce punea in valoare modalitati nebanuite si deschidea noi orizonturi picturii noastre, mai ales in domeniul inca atat de putin explorat al peisajului. a...i Sosit la Bucuresti cu prilejul vacantei de iarna si vizitand expozitia, Andreescu incerca pentru prima oara ceva din emotia pe care ti-o da un muzeu.a...i Acum, in fata sutelor de tablouri cu expresii variate, chiar daca nu toate desavarsite, chiar daca numai in parte representative pentru o scoala sau alta, ochiul sau patrundea tainele marii creatii. Avea in sfarsit revelatia resurselor vaste de care dispunea pictura, a puterii ei de sugestie, si-l impresiona mai ales arta lui Grigorescu, atat de proaspata, de libera in expresie, de plina de sentiment.” (RADU BOGDAN). In toamna, Grigorescu pleaca intr-o calatorie in Italia, trecand prin Viena, unde se deschisese Expozitia universala care cuprindea in sectia consacrata Romaniei si, cateva dintre panzele sale. Se naste, la Bucuresti, Dimitrie Paciurea.

1874 Revine in tara, prin Grecia si Constantinopol. Din iulie se afla, cu mici intreruperi, la Bacau si in imprejurimi, unde picteaza imagini caracteristice ale unei luni traditionale (Balciul de la Bacau, Evreul cu caftan). A doua expozitie a “ Societatii amiicilor bellelor-arte”.

1876 Participa la a treia expozitie a “ Societatii amicilor bellelor-arte “ cu tablouri pictate in Italia si la Bacau. Spre sfarsitul verii pleaca din nou in Franta. Picteaza pentru prima oara la Vitre. La Paris locuieste in acelasi imobil cu doctorul Georges de Bellio (romanul George Bellu, stabilit demult in Franta), posesor al uneia dintre cele mai insemnate colectii de artist moderna, in care se afla si panza lui Monet Impression, soleil levant. Se naste, la Hobita, Constantin Brancusi.

1878 Se desfasoara razboiul ruso-romano-turc.La chemarea guvernului roman, Grigorescu revine in tara si pleaca pe front, in calitate de reporter artistic, alaturi de mai varstnicul Carol Popp de Szathmary si de tinerii Sava Hentia si G.D. Mirea. “ Grigorescu a asistat la toate etapele campaniei, cu exceptia celei din urma, culmand cu atacul de la Smardan, caruia-i va inchina totusi marea sa compozitie terminata in 1885. Cea mai cunoscuta dintre operele inspirate artistului de razboiul independentei nu este dealtfel, cu exceptia unor detalii admirabile, si cea mai reprezentativa. In cele cateva panze si in sutele de desene executate sub impresia imediata a frontului, el atinge insa una din culmile cele mai inalte ale artei sale. Mandria de a descoperi eroismul celor muti si umili, de care s-a simtit intotdeauna atat de aproape, mila nesfarsita in fata suferintei si a mortii deschid in sufletul artistului noi izvoare ale sensibilitatii. Convinsul realist, discipol, in tinerete, al pictorilor de la Barbizon si al lui Courbet, gaseste astfel in realitatea tragica a razboiului prilejul unei experiente unice, care a... i solicita exceptionalul sau dar de observatie, ii impune o disciplina si-l obliga a-si adapta si, in desen mai ales, aproape a-si reinventa tehnica. De aici drumurile sale necurmate pe front si, in ciuda unei sanatati mereu precare, dorinta sa de a participa la lupte, de a culege, cu riscul vietii uneori: adevarata imagine a razboiului. “ (REMUS NICULESCU)

1877 Se naste, la Craiova, Francisc Sirato.

1878. Definitiveaza si prezinta publicului unele dintre lucrarile inspirate de razboiul de independenta. “ Reputatul nostru artist, dl. Grigorescu, care a urmarit armata romaneasca in campania peste Dundre, a inceput a expune dintre tablourile sale lucrate dupa schitele militare ce a cules in Bulgaria. Intaiele doua tablouri sfarsite sunt expuse la magazinul de muzica Gebouer, Calea Mogo- soaiei. Unul infatiseaza “Un transport de provizii pentru armata romaneasca, prin mijlocul namolurilor si mlastinilor Bulgariei"; celalalt infatiseaza ,o navala de tunuri si calarime romaneasca la atacul Opanezului". E de prisos a mai aduce laude deosebitului talent al d-lui Grigorescu; destul e sa spunem ca si aceste din urma doua tablouri nu da de minciuna penelul din care a iesit Un iarmaroc in Moldova. “ (M. EMINESCU) La sfarsitul anului, Andreescu pleaca sa studieze in Franta.

1879 Grigorescu se afla din nou la Paris, unde isi va pastra atelierul pana dupa 1890. In timpul verii - ca dealtfel si in anul urmator - lucreaza impreuna cu Andreescu la Barbizon.

1880 Expune Evreul cu gasca la Salonul din Paris. Se naste, la Galali, Camil Ressu.

1881 Nemultumit de atitudinea oficialitatilor, “ se hotaraste sa vanza tot si sa plece din tara, sa se expatrieze” (N. Petrascu). Organizeaza o expozitie personala pentru a-si vinde toate tablourile si intreaga colectie de obiecte de arta. Participa insa si ala “ Expozitia artistilor in viata “, prezentand cateva opere importante, printre care portretul avocatului Atanasiade, cunoscut sub titlul Vechilul. Andreescu se intoarce de definitiv in tara. “Intre anii 1881 si 1887, Grigorescu lucreaza alternativ in, tarasi in Franta, cu predilectie la Vitre, mic targusor medieval din Bretania, orasel cu ulite stramte, prinse intre cladiri vechi, cu acopersurile ascutite ca o gluga, cu o populatie ramasa la traditiile patriarhale de omenie si buna intelegere, unde gaseste reculegere si dispozitie la lucru. El a pictat acolo tablouri vibrante ce rasar din frenezia penelului, din scapararea petelor de colori, aparand destramate uneori ca perlele unui colier de margaritare cand le privesti de aproape, luand insa forma la distanta si reconstituindu-se plastic, cum ar fi Fetita bretona, ce vine in plin soare, Pe plaja la Granville, cateva marine din Bretania, case la Vitre etc.”(K.H. ZAMBACCIAN)

1882 In aprilie, Andreescu expune, alaturi de alti artisti, in sala Stavropoleos din Bucuresti, peste 60 de tablouri. La 22 octombrie/3 noiembrie, Ioan Andreescu se stinge din viata.

1885 Grigorescu termina Atacul de la Smardan, tablou ce-i fusese comandat de primaria Bucurestiului. Expune peste 60 de lucrari la Intim-Club, printre care numeroase desene si uleiuri inspirate de razboiul de independenta.

1886 Expune din nou la Intim-Club. Se nasc Stefan Dimitrescu si Nicolae Tonitza.

1887 La inceputul anului expune in sala Martinet din Paris, presa francezii comentandu-i elogios tablourile. “ Publicul parizian s-a oprit a...i dinaintea unei expozitii in care se afla un numar de tablouri de o originalitate si de o virtuozitate rara. Aceste lucrari sunt semnate cu numele Grigorescu. Cunoasteti cineva pe acest artist? Fara indoiala, nu, caci el este un modest, un muncitor neobosit, un om ce nu stie ce e reclama ... Vazand nota sa viguroasa, lumina tablourilor sale si fermitatea penelului cu care lucreaza, imi inchipuiam ca am a face cu un om tanar, un cutezator de 25 de ani, caruia nu-i e teama sa spuie tot ce gandeste ... Ma gasii in fata unui om bland, mai tanar in privire, ce e dreptul, o privire de o vioiciune patrunzatoare si care vorbea de arta sa cu o pasiune pe care multi tineri ar fi invidiat-o si cu un respect pe care putini il cunosc.” (ARSENE ALEXANDRE) Intorcandu-se in tara, deschide in palatul Eforiei o expozitie incununata de un deosebit succes. In timpul verii incepe sa lucreze pe valea Prahovei, la Posada, unde revine si in anii urmatori.

1889 Expune la Expozitia Universala din Paris si la Salonul Ateneului Roman, de curand inaugurat. “ Grigorescu este rau reprezentat in Salonul de estimp. E greu sa-l judeci drept dupa cateva panze, aduse din intamplare. De aceea e cu mult mai drept sa vorbesc in genere despre el decat despre panzele de la Salon. a... i Grigorescu este cel dintai pictor roman care a facut adevarata pictura. Dupa el au sosit altii, altii cari vor sa-i treaca inainte, dar, pana acum cativa ani, era singurul pictor in tara romaneasca. Si tocmal fiindca nu mai era altul, Grigorescu a facut de toate : numarul panzelor lul este peste masura de mare, si subiectele sunt atat de variate, incat mai-mai ca nu a ramas subiect netratat de ei. A parcurs intreaga gama a naturei : de la natura moarta pana la om, in compozitii mari. A parcurs intreaga gama a procedeurilor, de la cateva linii cu creionul, pana la culoarea groasa, pusa cu latul culitului. a... i ,si sa nu se ia in nume de rau aceste constatiri. Nu, de loc. Aceasta infinita varietate de subiecte, de procedeuri si de manieri, la urma urmelor, dovedesc un temperament viu, bogat, impresionabil, un temperament de artist de frunte, care s-a risipit in toate, dar care a izbutit sa faca pe romani sa stie ca exista o arta cu numele de pictura. “ (BARBU DELA VRANCEA)

1891 Expozitie Personala la Ateneu. “ Dar iata ca tablourile ii umplu iar atelierul. Imbelugata recolta de minuni cere o expozitie. Calvarul unei expozitii. In toata vremea pregatirilor, pictorul e in friguri. Isi aduce de la Paris modele de rame, a caror executare imperfecta este izvorul celor dintai nemultumiri. Vine apoi chestiunea salii. De asta data insa - si de aici inainte Ateneul Roman, constructie noua, da piciurii o sala anume pentru expozitii. Asezarea fiecarui tablou in lumina si in mediul care-i convine cere o munca de mai muite zile, in care pictorul e in picioare de dimineata pina seara, masurand si desfacand “panouri", cautand, cu multa grija, locul fiecarei note in simfonia aceea de culori. “ (A. VLAHUTA.) Isi cumpara, la Campina, o casa si isi aranjeaza aici atelierul. Luchian pleaca sa studieze la Paris, unde se inscrie la Academia Julian. Moare Theodor Aman.

1894 Moare Gheorghe Tattarescu.

1895 Expozitie personala la Ateneu. “ In dimineata zilei de 17 aprilie - o zi frumoasa, cu ceva sarbatoresc in aer - Grigorescu deschisese o expozitie la A teneu, fara invitatii si fara reclama, cum era obiceiul lui. Afara, pe zidurile cladirii. nici un afis. Abla pe usa salii de expozitie un afis cu numele lui. a...i In coltul de langa prima fereastra, Grigorescu in picioare, palid, ras, curat, intr-un costum cenusiu, cu un calm vast in infatisare care acoperea cu greu pulsul unui suflet agitat. Usa scartaia la intervale, intra sau iesea un vizitator. Pe cele trei ferestre mari,soarele inunda sala, aruncand deasupra tablourilor o lumina aurie ce le deschidea ca pe niste flori, le transfigura crescandu-le farmecul. a...i Ce fura pentru mine cele doua ore petrecute acolo nu le voi uita niciodata. Cand voii sa ies, ma apropiai timid de Grigorescu, ii spusei ce simteam in fata tablourilor sale, il felicitai emotional. El ma privi putin, cu ochii aceia care pusesera atata frumusete in tablourile ce ma inconjurau, imi multumi cu simplitate si se uita inca dupa mine cand ma departai ... “ (N. PETRASCU)

1896 Picteaza unele dintre cele mai cunoscute lucrari - Luminisul si Printre dealuri si muscele. “De cand Grigorescu se muta la Campina, biografia lui e un izvor de apa limpede pe care toti il cunosc. Se asaza definitiv in mica lui casuta pitulata intre dealuri. In liniste isi vede de lucru, caci iubitor mai mare de singuratate rar s-a vazut. O viata intreaga nu s-a plans ca e ostenit. Cat a trait n-a pierdut o singura zi fara sa o inchine muncii. Cand zorile imbobociau ferestrele, Grigorescu sprinten era in mijlocul ograzii inverzite cu troscot. a...i Grabit, cu sculele adunate de cu seara, iesea pe poarta. Maruntel, strangand din umeri, asa cum umbla oamenii de la munte, o lua in sus pe apa Campinitii. Urca potecile pe langa mesteacani, se suia cu ei, cobora cu ei, ii mangaia ... “ (VIRGIL CIOFLEC) Ia parte la inaugurarea “Expozitiei artistilor independenti”, manifestare de protest impotriva artei oficiale si de afirmare a principiilor unei arte independents.

1897 Expozitie personala la Ateneu. “In ultimul deceniu al secolului, faima lui Grigorescu ca pictor national crescuse considerabil. El de vine figura in jurul careia se concentreaza miscarea noastra artistica. Numele sau este rostit cu admiratie de oricine se intereseaza de pictura romaneasca, trece din salile de expozitie in opinia publica. Presa se ocupa de el cu interes, dacda nu intotdeauna cu patrundere. El are motiv sa fie multumit. Multumirea aceasta nu este deplina. Ea il face sa se gandeasca adesea la trecut, la inceputul carierei sale, la dificultatile intalnite pana sa poata pleca la Paris, la primul sau contact cu tara, in epoca imediat urmatoare intoarcerii. Regret timpul pretios ce am pierdut. Daca statul mi-ar fi facut macar un modest atelier acum cativa ani, cand abia aveam cu ce trai, dar cand eram in putere, cate panze de valoare pentru neamul nostru n-as fi facut ... Ce as fi lasat dupa mine ! Asa, a trebuit sa fac, cum puteam, panze pe o suta, doua de lei ... si am pierdut un timp nepretuit cu care nu ma voi mai intalni."` (G. OPRESCU) Tulburarile de vedere, care incepusera sa-l ingrijoreze inca de prin 1887, se accentueaza. Incetosata, privirea lui facea ca insesi peisajele sa capete o anumita nebulozitate, poetica ce e drept si uneori asemuitoare campiilor noastre dunarene estompate intr-un colbuit amurg de vara ... Pictate aproape fara contur, in culori diluate, reduse la tonalitati alburii, tablourile lui pareau a fi presarate cu o pulbere argintie, cu un dalb zabranic ce le da acel aspect cetos care va indreptati pe istoricii de artist de mai tarziu sa denumeasca aceasta perioada “alba", in contrast cu epoca tineretii si a maturitatii, cand paleta pictorului era de o viguroasa bogatie cromatica.” (BARBU BREZIANU)

1898 Se organizeaza prima expozitie a societatii “ Ileana”, Grigorescu numarandu-se intre membrii comitetului de onoare, cat si printre expozanti.

1899 Este chemat in randurile membrilor Academiei Romane; pentru prima data i se face o asemenea onoare unui artist plastic. Este invitat sa participe la Expozitia universala de la Paris, dar se retrage in ultimul moment fiind nemultumit de locul rezervat tablourilor sale.

1900 Expozitie personala la Ateneu.

1901 Expozitie personala la Ateneu.

1902 Expozitie personala la Ateneu.

1904 Picteaza la Agapia si Varatec. Isi construieste, “ In marginea dinspre rasarit a Campinei”, o casa care “ era pentru el un liman departe de orice zgomot, oferindu-i linistea, atat de iubita si atat de prielnica viziunilor sale de artist. “(N. Petrascu)

1904 Deschide ultima expozitie personala la Ateneu. “ Sub mana dibace a maestrului, lucrurile prind o viata, o caldura ce se traduce la suprafata tabloului prin mii de scanteieri care prin imperceptibila lor radiere te fascineaza, te pironesc locului, ca te minunezi mereu d-atata iscusinta, d-atata frumusete . . . Cateodata nu-ti vine sa crezi ca ceea ce e acolo e obtinut numai cu simplele unelte de care dispune un pictor; iti pare ca un usor falfait de aripa a imprastiat culoare in tonuri din ce in ce mai diafane, din ce in ce mai confuze. Astfel peisajele se-nvaluie intr-o haina de lumina ale carei unde mangaie privirea, comunicind sufletului impresiuni straine lui pan-atunci, cu seninatatea lor feciorelnica, chipurile tarancilor te atrag de la distanta cu sufletul cald ce palpita sub reteaua genelor lor matasoase. Cu totul personala, tehnica savanta a maestrului are variatiuni redate cu o uimitoare indemanare. “ (APCAR BALTAZAR) Constantin Brancusi soseste la Paris si se inscrie la Scoala de arte frumoase.

1906 In cadrul Expozitiei generale de la Bucuresti opera lui Grigorescu este prezentata retrospective intr-o sectie organizata sub directa sa supraveghere.

1907 La 21 iulie se stinge din viatda la Campina, lasand neterminata pe sevalet ultima sa panza - Intoarcere de la balci. “Este dus la groapa intr-un car cu patru boi, asa cum el insusi imaginase o inmormantare la tara, intr-unul din cele mai bune desene ale sale.” (G. OPRESCU) “ Una din cele mai mari si mai curate glorii ale patriei si neamului, un mare erou modest al artei, un urias lucrator, un intim al naturii cu care vorbea de-a dreptui fara invatator si talmaci, cu suflet romanesc de o energie si lumina geniale au disparut........ Marele Grigorescu nu mai este. Si-ti pare in imprejurari de acestea ca cum o mana pizmasa s-ar repezi asupra mantiei de glorie si onoare a tarii tale si ar smulge, pentru a nu-l mai da niciodata inapoi, unul din cele mai curate margaritare ce o impodobeau. “(NICOLAE IORGA)