Opera literara in proza „Aleodor Imparat” este un basm popular, cules de Petre Ispirescu si publicat in volumul „Legendele si basmele romanilor” din 1882. In basmele populare romanesti, eroul este intruchipat ca fiind imaginea aproape perfecta binelui, insotit fiind de o intreaga paleta de trasaturi nobile si inzestrat cu puteri fabuloase, supranaturale, astfel frumusetea fizica este in concordanta cu frumusetea fizica. De asemenea, prin antiteza, se face un contrast intre imaginea eroului si dusmanul acestuia, „Pocitania pamantului”, care reprezinta tot ce este respingator, urat, diabolic, rau, printr-o uratenie fizica si morala. g3i14ig
Aleodor este fiul mult dorit al unui imparat batran, care dupa ce moare ii lasa toata imparatia fiului sau si un singur sfat: sa nu vaneze pe pamanturile lui Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop, dar Aleodor ajunge din greseala pe acele pamanturi si este pus sa-i aduca „pocitaniei” fata lui Verdes-Imparat, dar cand fata il refuza pe monstru, acesta „crapa” si Aleodor o ia de sotie pe printesa.
Tema acestui basm ca si in majoritatea basmelor (Praslea cel voinic si merele de aur; Iovita, Fat-Frumos; George cel viteaz) este lupta binelui impotriva raului.
Aceasta creatie artistica este o opera literara populara, numele autorului coectiv fiind necunoscut, ea avand o elaborare unitara, prezinta fapte, intamplari, evenimente, caracterele si sentimentele unor personaje, a caror prezentare se face cu ajutorul naratiunii, doua elemente de baza fiind personajul si actiunile lor limbajul utilizat este unul popular, cu regionalisme sau arhaisme, iar in cadrul operei poate fi observata prezenta fragmentelor lirice.
Titlul este alcatuit din substantivul propriu “Aleodor”, reprezentand numele eroului, el fiind unul neobisnuit si special, pecum si eroul in sine, si cel comun ”imparat”, care sugereaza intelepciunea sa.
Productia artistca in proza “Aleodor imparat” este o opera literara ce apartine genului epic, deoarece pot fi regasite elemente tipic genului epic.
In cadrul operei pot fi regasite personaje (Aleodor, corbul, taunele, Jumatate-de-om-schiop-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop) ce participa la un numar de actiuni si intamplari. Aceste intamplari se desfasoara intr-un timp si spatiu bine neprecizate, dand operei un aer mistic.
De asemenea, autorul anonim si colectiv isi exprima parerile, sentimentele si ideile indirect cu ajutorul personajelor si a actiunilor la care iau parte, reusind sa creeze un portret moral al acelui personaj, in mod indirect.
Succesiunea evenimentelor si actiunile la care iau parte personajele determina formarea planului simplu de idei si a momentelor actiunii. Succesiunea momentelor subiectuluii este una logica si anume: mai intai expozitiunea, unde ne sunt relatate locul si timpul, neprecizandu-le cu exactitate, urmata de intriga, cand vaneaza din greseala pe pamanturile lui Jumatate-de-om-schiop-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop, apoi desfasurarea actiunii (o ia pe fata lui Verdes-imparat), dupa care momentul culminant (refuzul cererii in casatorie a fetei de catre pocitanie se sfarseste cu moarte acestuia de ciuda), iar in final deznodamantul (Aleodor o ia de sotie pe fata).
In acesta opera, timpul si cursul nararii urmeaza un curs linear, fara intoarceri in timp, evocari sau anticipari. Astfel, exista si o concordanta dintre timpul real al desfasurarii evenimentelor si cronologia nararii lor.
Opera literara in versuri sau in proza, in care autorul isi exprima indirect sentimentele, gandurile, ideile, cu ajutorul personajelor si a actiunilor la care iau parte apartine genului epic. Astfel, prin toate aceste argumente opera literara “Monastirea Argesului” apartine genului epic, ea intrunind toate cerintele necesare.
In text pot fi regasite fragmente in care prezentarea evenimentelor, personajelor si a ideilor si sentimentelor acestora se face direct (de catre narator), adica naratiune. Acesta, alaturi de dialog, ce ofera operei o nota de originalitate, si scurtele fragmente de descriere sunt utilizate pentru schimbarea registrului epic si pentru dinamizarea actiunii.
Comparand cu alte tipuri de genuri literare pot fi observate anumite asemanari. Spre exemplu, cu genul liric, poate fi observata folosirea procedeelor stilistice, a figurilor de stil, in ambele genuri iar in comparatie cu genul dramatic pot fi gasite asemanari precum monologul, si indicatiile scenice din opera dramatica poate fi echivalata cu interventiile naratorului din creatiile epice.
Opera literara in proza “Aleodor imparat” apartine genului epic, autorul reusind sa-si exprime ideile, sentimentele si punctul de vedere direct, fara ajutorul personajelor si a actiunilor la care care participa acestia.