Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
MOROMETII - CAPITOLELE XVII SI XVIII DIN PARTEA A II-A, VOLUMUL I - comentariu
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Marin Preda y6u21ub

(fragment)

Dupa cum s-a mai spus, ? romanul Morome\ii, ? primul volum mai lent — pentru ca ?impul era foarte rabdator — ? al doilea mai dinamic — pentru ca ?impul nu mai avea rabdare“
— Marin Preda realizeaza o monografie literara a satului din
C?pia Dunarii, considerat ? doua momente istorice hotar?oare: ? anii imediat premergatori celui de al doilea razboi =i ? anii colectivizarii. Din multitudinea de aspecte oglindite ? roman ne propunem sa desprindem chipul cum scriitorul vede =coala din mediul rural ? timpul copilariei sale.
Pentru aceasta ne vom opri analitic asupra ultimelor doua capitole din cea de a doua parte a primului volum, unde se nareaza serbarea de sf?=it de an ? =coala din Sili=tea-Gume=ti.
Principalele secven\e ale textului ales sunt ? numar de trei: discursurile succesive ale celor doi dascali, directorul Toderici
=i ?va\atorul Ni\a Teodorescu, urmate de episodul premierii
=colarilor care aduce ? prim plan pe elevul Moromete Niculaie
=i, din nou, pe tatal sau, eroul principal al car\ii.
Ca ? aproape tot ce a scris Marin Preda, personajele se realizeaza prin comportament, prin modul lor de a vorbi =i gesticula, comentariul prozatorului limit?du-se la strictul necesar. Toderici, directorul =colii, ?truchipeaza suficien\a, semidoctismul, ?g?farea =i mai ales prostia agresiva, caracteristice unei par\i dintre intelectualii rurali din perioada antebelica, deveni\i unelte ale guvernarii. Proptindu-se grosolan cu pumnii ? catedra, el se adreseaza cu un oficial ?omnilor! , cu glas tare, repetat abuziv =i ·epoliticos, uit?d ca ? fa\a sa, pe scaune, se aflau =i doamne. Metoda folosita de prozator ? transcrierea cuv?tarii directorului este =arja caricaturala.
Toderici e o specie de Farfuridi sau Ca\avencu rural, ?sa deloc obi=nuit cu vorbirea de la tribuna. +ablonul — de felul arhibanalului ·i carte, ai parte — e de rigoare =i ? cazul lui,



?sa ? contexte mai grosolane =i mai triviale, debitate badarane=te, cu oarecari ifose. Are =i el obsesia ram?erii ? urma a rom?ilor fa\a de straini, ceva din faimoasa lozinca
?a avem =i noi fali\ii no=tri! Fiind =i comandant la ?remilitara , unde tinerii \arani ?va\au deocamdata sa m?uiasca pu=ti de lemn, Toderici aparuse pe scena ? uniforma lui de ofi\er de rezerva, cu totul nepotrivita ?prejurarii, impunatoare de autoritate, credea el. Ca atare, insul este atins de mentalitatea militarista fascizanta a vremii =i t?je=te grotesc dupa niscaiva colonii ce s-ar fi cuvenit =i Rom?iei, spre a ne bucura =i noi de buna stare economica a francezilor =i englezilor =i a avea, ? consecin\a, o =coala ca lumea. Agresivitatea care-i este caracteristica =i la care se adauga neobi=nuin\a cu ideile c? de c? elevate ? fac sa se exprime ?tr-un galimatias rebarbativ =i comic la culme, amestec?d ? discurs autohtonisme cu totul neparlamentare: c?e un pai, da-mi =i mie ici, fir-ar al dracului, uita-te ici, ala, aia, mai breji, batu\i ? cap, pro=ti de da\i ? gauri, la mama dracului etc. Se vede de departe (=i celelalte apari\ii ale personajului o confirma) ca oratorul este obi=nuit sa ?jure la tot pasul, ceea ce, pe scena fiind, nu i se ?t?pla totu=i, dintr-o minima decen\a:
„— Domnilor! ?cepu el cu glas tare, proptindu-=i pumnii pe catedra de pe scena =i rezem?du-se ? ei. Domnilor — repeta el nepoliticos, uit?d ca ? fa\a sa, pe scaune se aflau =i doamne — serbarea =colara din anul acesta se serbeaza cu bucurie pentru parin\ii care =i-au trimis copiii la =coala =i fara bucurie pentru aia care nu =i i-au trimis. +i va spun, domnilor, ca din situa\ia ?cheiata pe =coala iese ca oamenii nu-=i dau copiii la =coala. +ti\i =i dumneavoastra ca cine are carte are parte. Pai, sa va spun eu, d-aia n-ave\i parte, fiindca n-ave\i carte. +i pentru mine, domnilor, sa va spun drept, ca eu a=a am obiceiul sa vorbesc, pentru mine zic, dupa parerea mea, e cel mai prost ala care nu-=i da copilul la =coala. Eu am aicea ?scri=i patru sute cincizeci de elevi =i din a=tia patru sute cincizeci =i ceva, nu zic sa fi venit to\i, ca n-ai unde sa \ii at?a mul\ime de copii, =i la urma urmei unii din ei sunt a=a de pro=ti ca n-au ce cauta la =coala; nu zic patru sute cincizeci, dar zic jumatate, ca sa batem =i noi recordul pe toata
Rom?ia fiindca noi, domnilor, a=tia din Sili=tea-Gume=ti, s`ntem mai breji ca al\ii din alte sate; =i am fi zis atunci ca stam bine, adica uite, fir ar al dracului, ce spun aia ca s?tem o \ara fara =tiin\a de carte? Pai foarte mul\umesc, da-mi =i mie ici, Rom?iei, ni=te colonii sa traiesc bine =i sa vezi cum ?va\ carte. A=a ca daca veneau doua, trei sute, a= fi zis ca degeaba se lauda Fran\a =i Anglia ca la ei oamenii s?t batu\i
? cap de at?a carte; uita-te ici, ? Rom?ia, uita\i-va, domnilor englezi
=i fran\uzi, s?te\i mai pro=ti ca noi, s?te\i pro=ti de da\i ? gauri, noi avem cu ce trai fara colonii =i ?va\am carte, avem daravelile noastre
=i nu ne ducem la mama dracului cu vapoare =i cu submarine!... .
Din contra, cuv?tarea ?va\atorului Ni\a Teodorescu — care pentru Marin Preda este un fel de ?omnul Trandafir — este plina de bun-sim\. El se adreseaza cu un mai potrivit ?ameni buni! =i se arata cu totul ?\elegator fa\a de nevoile ob=tii.
Toderici ameninin\a, la sf?=it, cu amenzile, pe cei care nu vor vrea sa-=i trimita copiii la =coala. Teodorescu (numele personajelor sunt alese inten\ionat: primul sugereaza incon=tien\a
=i obraznicie, al doilea seriozitate =i demnitate) cauta sa convinga oamenii sa-=i dea copiii la ?va\atura, arat?du-le unele avantaje ale =tiin\ei de carte, cum ar fi posibilitatea urmarii unor =coli de ucenici meseria=i. Tonul lui e u=or sfatos, dezaprobarea antevorbitorului e facuta cu elegan\a =i abia se poate observa printre =iruri:
„— Oameni buni! Domnul director a spus la ?ceput ca e cel mai prost ala care nu-=i da copilul la =coala. Dar eu =tiu de la parin\ii mei ca nu s?t dec? oameni care au cu ce sa-=i dea copiii la =coala =i oameni care n-au cu ce, nu pot sa-i dea, ca au nevoie de ei, n-au cu ce sa-i ?cal\e =i sa-i ?brace, cu ce le lua car\i. S?t =i oameni care nu vor sa-=i dea copiii sa ?ve\e, dar a=tia s?t pro=ti, s?t ne=tiutori, =i daca s?t ne=tiutori, s?t tot din cauza ca parin\ii lor i-au \inut fara carte...“
Se ?\elege, din punctul de vedere al cititorului romanului
— nu =i al ascultatorilor cuv?tarii ?va\atorului — discursul lui Teodorescu este mai pu\in atragator dec? al directorului.
Spre a-l face mai viu, prozatorul recurge la un procedeu ce-i este obi=nuit =i care consta ? notarea c?orva reac\ii din partea ascultatorilor care, lucru demn de re\inut, nu sunt toate aprobative. O baba nauca, oprita din ?t?plare ? fa\a scenei, cum venea de la biserica spre casa, ?trerupe cam fara rost pe orator: „— S-a facut lumea rea, maica! La care acesta ? raspunde ? spiritul lui Moromete: „— S-o fi facut, maica... dar asta ?seamna ca Dumnezeu n-are grija de ea . Se auzisera r?ete — nu se =tie exact de ce, caci vorbele din urma fusesera spuse pentru cei care aveau urechi de auzit — apoi se facu tacere, timp ? care ni se comunica atitudinea lui Aristide. Sta
? primele r?duri, ?esel, cu aerul sau tineresc =i clatina din cap; cum sta picior peste picior, el =i clatina =i pantoful ? aer
=i se uita intrigat la ?va\atorul de pe scena. Momentul este,
?truc?va, acela al unei ?fruntari surde, dat fiind ca, ? continuare, ?va\atorul Teodorescu vorbea oamenilor despre
=colile de meserii, unde =i-ar fi putut trimite copiii ca sa-=i c =tige o p?ne mai u=or dec? parin\ii lor. Din implica\iile textului se deduce ca \aranii — printre ei afl?du-se =i Moromete ?preuna cu prietenul sau Coco=ila — vor fi ascultat mai mult cu ironica veselie discursul lui Toderici, ? timp ce cuv?tarea lui
Teodorescu ? \inuse ?corda\i, p?a la momentul strigarii pe scena a premian\ilor: ?bia acum oamenii se destinsera din
?cordare; se pare ca ?va\atorul fusese ascultat de oameni cu trupurile ?\epenite .
Cu toata marea diferen\a dintre ele ?sa, cele doua cuv?tari
=i corespund =i se completeaza perfect una pe alta. De=i incon gruent =i hilar, Toderici spune ni=te adevaruri indubitabile. Chiar a=a se ?t?pla: Rom?ia era o \ara ? care lumea satelor traia
? negura analfabetismului, ea ?sa=i un fel de semicolonie a
\arilor care se laudau cu posesiuni coloniale. Toderici e comic ? chipul cum provoaca la ?trecere pe englezi =i pe francezi, dar, serios vorbind, are dreptate =i statistica lui privitoare la
=colarizarea copiilor din Sili=tea-Gume=ti, ? anii de dinaintea razboiului, ram?e cutremuratoare pentru cititorul de azi. Intr un fel, ca =i Ca\avencu al lui Caragiale, care deplora lipsa progresului, a comer\ului =i a industriei, Toderici se salveaza
?truc?va, ram?e, cu alte cuvinte, un personaj problematic ? felul sau, plin de semnifica\ii, deloc schematic. Prin el, ca =i prin colegul sau, mai drag autorului, Marin Preda a realizat tipuri de intelectuali rurali, bine angrenate ? economia romanului.
Cele spuse p?a aici formeaza de fapt cadrul ? centrul caruia sunt readu=i — a=a cum legile romanului practicat de Marin
Preda o cer — din nou Moromete-fiul =i Moromete-tatal. Din capitolele anterioare aflasem ca Niculaie fusese ?trebuin\at mai mult la pazit c?lanii, frecventase =coala numai pe apucate, fara car\i, ca vai de capul lui. Acum, ? preajma serbarii de sf?=it de an, se mai =i ?bolnavise de friguri =i pe deasupra nici macar nu se putea ?fa\i=a c? de c? cuviincios la festivitate pentru ca nu avea... palarie. Cu mare greutate, p?dind momentul prielnic, copilul ruga pe tata-sau sa i-o ?prumute pe a lui.
Scena premierii elevului Moromete Niculaie ram?e una dintre paginile cele mai memorabile din ?treaga opera a marelui prozator. Facuta din ginga=ii infinite, ·lternate ?sa cu gesturi =i cuvinte banale, obi=nuite, uneori comice chiar, spre a spulbera orice urma de sentimentalism =i duio=ie, ea zguduie printr-o mare putere de reprezentare, pe care numai faptul trait =i talentul o pot da. Aparut pe scena, la strigarea
?va\atorului, Niculaie sta cu palaria lui taica-su pe cap =i lui
Ilie Moromete nu-i vine sa creada:
?oromete nu se mai ?doi, mai ales ca, =i recunoscuse palaria pe capul mare al fiului; g?uit de emo\ie, tatal striga din col\ul lui:
— Ma, n-auzi? Scoate-\i palaria din cap. +i adauga ?cet, vorbindu-i lui Coco=ila:
Saracu de el, nu i-am luat deloc o palarie =i uite ca nu e ?va\at s-o poarte, sta cu ea pe cap.“
Dar tocmai c?d, m?dru, cu coroana de flori pe cap, premiantul se pregatea sa recite obi=nuita poezie, este de un acces de friguri. Scenele care urmeaza sunt dintre cele mai impresionante din punctul de vedere al sondarii psihologiei aceluia=i personaj principal, Ilie Moromete. Conduc?du-=i fiul bolnav spre casa el are c?eva gesturi care vorbesc de o stare sufleteasca cu totul speciala, de neconceput p?a acum la un
\aran, ? orice caz nedezvaluita ? toata profunzimea de nimeni dintre prozatorii anteriori. Ea se compune din indefinite remu=cari ale parintelui care ?abu=ise, fara sa-=i dea seama, dorin\a de a ?va\a carte a copilului, totul amestecat cu duio=ii paterne suave =i acoperit cu grija sub gesturi =i cuvinte ce vor sa para indiferente, re\inute, chiar aspre. Cu baiatul tremur?d in bra\e, dupa ce culese car\ile =i coroana cazute ? praful drumului, ·u ni=te mi=cari sfioase, abia ating?d buchetele de flori , Moromete simte cum ?ub barbie i se ridicase =i ramasese
?\epenit marul nemilos al lui Adam . Copilul se str?se gem?d la pieptul tatalui =i-=i ·ncolaci str?s bra\ele de g?ul aspru al parintelui , care murmura nemul\umit, ·ezorientat, atins tocmai ? lini=tea sa netulburata : ?ai, ma! Hai, ma!
Prapaditule! Lovi-o-ar moartea de treaba, va ?bolnavi\i a=a, fara nici o socoteala... Ca eu c?d va spui... voi...“
Pe nesim\ite, dupa procedeul cunoscut al prozatorului, cuvintele omului se sting =i devin g?d (·onolog interior , cum spun criticii) ce poate fi urmarit ? continuare: ?e era cu
Niculaie asta? De unde mai rasarise =i el cu povestea asta a lui cu =coala? +i ce vroia la urma urmei?“
De fapt, ? economia generala a romanului, capitolele consacrate =colii au un loc foarte bine determinat. Eroul este acum izbit de ?ca un aspect al realita\ii pe care ? ignora, ? chip involuntar sau poate cu buna-=tiin\a, pentru a-=i pastra iluzoria lui lini=te sufleteasca. Marin Preda a facut din personajul sau o mare inteligen\a pe care-i place s-o confrunte, brutal =i prin surprindere, cu problemele sociale cele mai crude. Una dintre ele, care — descopera cu uimire eroul — ? privea absolut direct, lovea ? el fara mila, era =i aceea a =colii din vremea lui. Exista, ? paginile analizate mai sus, una dintre pledoariile cele mai pline de patos pentru drepturile la ?va\atura ale copiilor de \arani, cu at? mai convingatoare cu c? ea este ?fa\i=ata ? imagini dintre cele mai vii, a=a cum ele s-au pastrat ? memo ria artistului. Caci Niculaie Moromete — lucrul se poate de duce chiar daca n-am cunoa=te nimic din biografia romancierului — este chiar Marin Preda copil, iar Ilie Moromete este tatal sau.
Istoria literaturii rom?e — at? de bogata =i stralucit reprezentata prin tematica rurala — \araneasca — ?cheie, rotund, o mare etapa a ei, cu un prozator ilustru.

Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta