Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
LOSTRITA - comentariu literar
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Vasile Voiculescu e4j23ju

Ca ? multe alte proze ale sale, cu deosebire ? cele grupate sub titlul general de Iubire magica, =i ? Lostri\a, V. Voiculescu ne pune ? fa\a o povestire mitologico-fantastica ce se poate ?temeia pe binecunoscuta credin\a populara ? mitul ·elelor sau al
·rumoaselor . A=a cum fetele pubere, ajunse ? pragul feminita\ii, sunt b?tuite de vise cu... zburatori (a se vedea men\iunea lui
Dimitrie Cantemir ? Descriptio Moldaviae, poezia lui I. Heliade
Radulescu Sburatorul, Calin — file de poveste sau chiar Luceafarul de Eminescu etc.), =i flacaii pot fi atra=i de fantomele — simple proiec\ii =i efecte psiho-fiziologice ale v?stei critice — unor fete frumoase, de domeniul fabulosului. Tema a mai fost tratata de
Iancu Vacarescu ? Ielele, de Eminescu ? Miron =i Frumoasa fara corp, ? anume chip de Caragiale ? nuvelele Calul Dracului
=i La Hanul lui M?joala, ori de Sadoveanu, ?tr-un fragment din Cr =ma lui Mo= Precu etc. Cu excep\ia lui Eminescu, la care interpretarea mitului tinde spre un simbol, acela al atingerii perfec\iunii ? arta, la majoritatea scriitorilor care au tratat aceasta tema fata sau femeia din ?chipuire este de obicei o manifestare a maleficului =i a metamorfozelor vrajitore=ti, mai mult sau mai pu\in explicabile ? planul ra\ionalului (vezi, de exemplu, chiar nuvela titulara, Iubire magica de V. Voiculescu, unde protagonistul, ?dragostit nebune=te de o femeie extraordinar de frumoasa, nu-=i vine ? fire dec? gra\ie unui desc?tec, =i acela produs ? ?prejurari ?deajuns de misterioase).
Originalitatea lui V. Voiculescu, ? Lostri\a, sta mai ?t? ? faptul ca ·rumoasa este o... pe=tioaica fermecatoare de care eroul, flacaul Aliman (numele are anume rezonan\e de basm =i balada), s-a ?dragostit de moarte =i aceasta iubire nefireasca pare ca i-a fost fatala. Flacaul pescar de pe Bistri\a se
?bolnave=te de dragoste la vederea =i la atingerea himerei:



·e atunci nu i-a mai ie=it din carnea bra\elor o dezmierdare, ca un gust de departe al lostri\ei. Ii sim\ea mereu povara =i forma ? m?nile nedibace =i ? sufletul tulburat . O vara ?treaga
=i o iarna grea Aliman · t?jit =i a bolit tot timpul ?...? Iscodea despre vrajile =i vrajitorii cu puteri asupra apelor =i pe=tilor. +i apoi ram?ea cu min\ile aiurea. Incerca s-o prinda cu toate me=te=ugurile pe care le =tia, c?d veni vara din nou, dar lostri\a
·l juca =i ? ?frunta pe fa\a =i nu-i venea sa creada ca ar mai putea-o atinge, spre a ?im\i dulcea ei greutate ? bra\ele pline de amintirea ei . P?a ce a dat de vrajitorul care l-a desc?tat =i l-a ?va\at s-o ademeneasca cu o lostri\a lucrata din lemn, vopsita
? fel =i chip, purt?d ? p?tece un pesti=or cioplit din corn de cerb. (Ne aflam, s-ar zice, la nivelul mentalita\ii primitive, c?d v?atul este exorcizat prin reprezentarea lui pe pere\ii pe=terilor.)
Arunc?d papu=a-lostri\a ? ape, flacaul s-a lini=tit o vreme.
Apari\ia lostri\ei celei adevarate cu prilejul unei inunda\ii grozave, chipurile las?du-se sa fie salvata de flacaul care o duce ? casa lui, unde vie\uiesc un timp ca doi logodnici ferici\i, nu =tim daca se petrece aievea sau ? vis, ? visul eroului adica, cu toate ca descrierile =i, mai ? general, structura narativa a nuvelei se pastreaza ? limitele realului. De elementul miraculos ne dam seama abia ? momentul c?d lostri\a-logodnica, rugata de Aliman (care acum ? daduse =i un nume omenesc, acela de
Ileana), sa consfin\easca iubirea lor prin cununie, nu vrea sa auda ·ici de popa, nici de biserica . De altminteri satul vuia de zvonuri cum ca Aliman s-ar fi ?so\it cu o ?trigoaica care-i suge s?gele: ?ra salbateca. Cu multe ascunzi=uri =i taine.“
Cur?d, iubirea celor doi fu curmata de mama Ilenei-lostri\a,
Bistriceanca, · femeie voinica, iute =i =turlubatica, a=ijderi apelor dupa ploaie , care =i avea ·cina departe ? susul r?lui, pe ?istri\a aurie , nu =tie nimeni exact unde. Ea =i ia fata =i pleaca pe un alt tar?, cert?d-o amarnic: ·um putuse sa uite de parin\i, sa se lepede de surori, sa-=i paraseasca avu\iile ca sa se lipeasca fara ru=ine de saracia =i neamul prost al oamenilor de pe aici . Aliman nu le-a mai gasit sala=ul, nimeni nu =tia nimic despre ele, afara de un mo=neag trecut de o suta de ani, care-=i amintea, de c?d era copil, cum satul le alungase cu pietre =i le dase foc casei pentru multele blestama\ii =i rauta\i ce sav?=eau cu ajutorul Satanei .
Totu=i, ? interpretarea data de Voiculescu mitului elementul malefic ne apare substan\ial atenuat. Lostri\a-Ileana este fiin\a apartenenta altui regn, celui ihtiologic-acvatic, pare-se ?dragostita de un om =i aspir?d, fara a izbuti pe deplin, sa intre ? lumea lui.
(Drama iubirii cu parteneri din regnuri diferite am mai ?t?nit-o
=i ? Riga Crypto =i lapona Enigel de Ion Barbu, unde unii comentatori au vazut un... Luceafar rasturnat.) Flacaul, aparent vindecat de dragostea pentru lostri\a, se ?soara cu o fata din lumea lui: ?e ?sura numai pentru ca nu mai avea voin\a sa se
?potriveasca nici unei biete fete, care ? ochii lui era mai pu\in dec? o g?ganie, =i orice ? era totuna. Dar ? noaptea nun\ii, ·a
Filipi, ? gura postului , la sf?=itul lunii noiembrie adica, atunci c?d nop\ile sunt b?tuite de strigoi, lostri\a =i face apari\ia (un baietan o vazuse pe malul Bistri\ei ·e=ita la liman sub coasta
Iadului ) =i mirele, uit?d de toate, las?d ? plata Domnului mireasa cea pam?teana =i pe nunta=i, se arunca ? valuri =i dispare sorbit de genuni ?preuna cu fantoma iubirii lui nefire=ti:
+i iar sim\ea de=teptata ? carnea bra\elor dulcea\a unei poveri neuitate. C?d sosi la locul de care povestise baiatul, lostri\a era acolo.
Ea se ?toarse deodata nalucitoare, cu capul \inta la Aliman. Statu a=a o clipa plina. Apoi porni, fulger?d apele, spre el. Omul ?cremeni.
Dar numaidec?, cu chipul luminat de o bucurie nefireasca, chiui, strig?d c? sa ?abu=e huietul: Iata, vin!... =i smucindu-se din bra\ele a trei oameni, sari ? mijlocul Bistri\ei, cu bra\ele ?tinse spre lostri\a...
El a mai ie=it o data. Tinea lostri\a =i, ame\it de izbitura apelor, se caznea s-o apere, adapostind-o ca pe un copil cu bra\ele. Apoi s-a cufundat ? valurile care, bolborosind m?ioase, s-au pecetluit deasupra lui pentru totdeauna.“
Povestirea ne apare ? str?sa rela\ie cu o alta, tot pe at? de mitologic-folclorica =i... ihtiologica, binecunoscuta Pescarul
Amin, cumva ?ca mai bine realizata din punctul de vedere al expresiei artistice, al compozi\iei ? primul r?d. Poate fi pusa,
? alt chip privind lucrurile, =i cu o marturisire autobiografica:
?a ?treba\i despre credin\a =i expresia ei lirica? Despre arta =i credin\a?... Va voi raspunde ca, ? ce prive=te ?otul, cu c? gesturile
? apa sunt mai mari =i mai galagioase, cu at? ?otatorul e mai slab, mai nesigur, aproape de ?ecare. Ne=tiutorii, ?cepatorii fac cele mai dezordonate, zgomotoase =i grandilocvente gesturi cu bra\ele =i picioarele... Inotul perfect se face fara opintiri, e ne-sim\it... Plute=ti, aproape cufundat ?treg ? apa, abia mi=c?d... Astfel e ?otul de fond, ?otul serios, ? mare =i ocean. (Confesiunea unui scriitor =i medic, G?direa, .)
Frumuse\ea, poezia iubirii pure — nu neaparat spiritualizata
? sensul eminescian binecunoscut, ci ?\eleasa ca fenomen or ganic =i de nezdruncinat, lege a naturii careia ne supunem cu to\ii, om, animal, flora etc. — se realizeaza pe deplin tocmai prin observarea erosului la limita regnurilor, ca ? Har de Arghezi, ca
? Uvedenrode =i Riga Crypto... de Ion Barbu, ca ? c?tecul, anacreontic, de ·ibov al lui Parpangel din extraordinara Tiganiada a lui I. Budai-Deleanu, ca ? C?tecul spicelor de Lucian Blaga:
+i s-a ?cins ?tre ei o dragoste cum nu se mai pomenise pe meleagurile acelea. Parca fusesera facu\i unul pe potriva celuilalt. Era frumoasa, cu chipul poate cam bucalat, =uie, cu trupul lung, mladios =i despicatura coapselor sus, ca la bunii ?otatori. Flacaul uitase dintr-o data de lostri\a =i de vraji. Tinea fata ? bra\e, =i dulcea ei povara
?plinea tot ce r?nise =i jinduise nebune=te p?a atunci. Ziua stau
?chi=i ? casa ori umblau alinta\i prin paduri. Noaptea ie=eau la
Bistri\a, \in?du-se de dupa g?. Se scaldau cu nesa\, goi am?doi p?a ? prindeau zorii. Apele se faceau pe r?d de aur, de argint =i apoi albastre, ?valuindu-i tainuitoare.“
Spre a fi bine ?\eles, putem sa ne exprimam =i a=a: orice urma de trivialitate, de ceea ce cu un cuv?t rau utilizat se cheama ?ex , dispare, ?tr-un text precum cel de mai sus, pentru ca povestitorul relateaza pur =i simplu iubirea dintre un flacau
=i o himera-pe=tioaica, o naluca.
Spre deosebire de Sadoveanu, spre exemplu, cel din povestirile cinegetice =i pescare=ti, al caror cadru este natura, ? ?\eles larg, Voiculescu este mai ?t? =i ?t? interesant, atragator prin ce spune =i abia ? al doilea r?d prin modul cum spune ceva.
Fraza lui Sadoveanu este melodioasa, muzicala, cu o desfa=urare morfo-sintactica molcoma, nezorita, fara cusur. La Voiculescu expresia este mai aspra ? sunet, aglomerarile narative sunt mai numeroase, descrip\iile pastrate la strictul necesar, cu aducerea
? prim-plan a ?t?plarilor, deloc ?ce\o=ate de cunoscuta aura lirica a marelui moldovean. (Pe care— din ce pricina oare? — , genera\iile mai noi nu-l gusta, Voiculescu par?d a-i trece, ? ochii lor, ?ainte. Pe nedrept totu=i, dupa parerea noastra.) +i totu=i ceea ce numim poezia mitului folcloric ram?e, ? Lostri\a, ca =i ? multe alte buca\i, deplina, ?\eleasa =i comunicata direct chiar de povestitorul ?su=i, c?d serie spre final: ?ar povestea lui Aliman a ramas vie =i mereu mladioasa. Cre=te =i se
?podobe=te an de an cu noi adause =i alte scornituri dupa
?chipuirile oamenilor, jindui\i de ?t?plari dincolo de fire.“
Fie ca este a=a, fie ca nu este (caci s-ar putea ca pe meleagurile de acum ale Vaii Bistri\ei, ?tricata de barajul de la Bicaz =i, ? general, poluata, la propriu =i la figurat, cu tot felul de elemente ale civiliza\iei moderne, sa fi disparut absolut orice urma de mitologie ihtiologica), poetul-prozator Vasile
Voiculescu se afla ? elementul sau =i ? drepturile absolute ale artei sale. Aproape ca nu mai are importan\a sursa folclorica ini\iala. Prozatorul a reinventat, propriu-zis, mitul Lostri\ei,
?tr-o opera de sine statatoare, considera\iile noastre, toate, neav?d alta menire dec? a ?tari chiar aceasta nascocire frumoasa a imagina\iei prozatorului artist.
In alta ordine, Lostri\a lui Vasile Voiculescu poate prilejui c?eva observa\ii interesante comparatistice, pe care este necesar sa le facem, c? de sumar, tocmai pentru a reliefa mai clar valoarea operei.
Mitul de fa\a, al lostri\ei, poate fi pus ? legatura cu acela al Ondinei germanice =i scandinavice, z?a ad?curilor apelor care atrage pe pescari =i-i duce ? palatul de cristal, poetul rom? nefiind, desigur, strain de aceasta tema ?deajuns de frecventa ? literatura romantica din secolul trecut. Celebra a ramas ? primul r?d povestirea Udine, scrisa ? , opera a cavalerului Friedrich Heinrich de La Motte-Fouqu (—
), inspirata din vechile saga, dar =i din vechile romane cavalere=ti. Udine-Ondine, strania adolescenta adusa de torentul apelor l?ga coliba unui pescar, care o adopta, t?je=te vis?d iubirea cu un om, ? scopul schimbarii condi\iei regnului sau acvatic. Cel ales este Huldbrand, un cavaler ratacit prin padure, cu care se ?so\e=te. Insa Huldbrand se ?dragoste=te de o fata comuna, Bertalda, cu care urmeaza a se casatori. Ondina, retrasa ? fundul apelor, ? palatul ei de cristal, =i pl?ge nefericirea. P?a ? momentul ? care, prezent?du-se la nunta celor doi, iubitul ei nefiresc moare ?bra\i=?d-o, de un dor mai presus de puterile lui. Ca =i ? Lostri\a lui Voiculescu, farmecul trist al nara\iunii, valoarea artistica, ? fond, consta
? situarea ?t?plarilor la limita dintre real =i fantastic.
Daca nu a cunoscut direct opera lui de La Motte-Fouqu ,
Voiculescu a ajuns ?tr-un fel oarecare la aceasta, foarte probabil prin mai cunoscuta ? epoca Ondine, piesa de teatru ? trei acte a lui Jean Giraudoux (), o exceptionala prelucrare ? limba franceza a povestirii romanticului german pretimpuriu. In nara\iunea originala ?sa, ca de altminteri =i ? Lostri\a lui
Voiculescu, elementele naturii personificate ? z?a apelor degaja o poezie mai profunda.
In aceea=i ordine de idei, nu este lipsit de interes sa amintim ca Eminescu ?su=i, cum vedem dintr-o postuma scrisa la v?sta de numai ani =i intitulata chiar Ondina (Fantazie), era atras de acest motiv. Iubirea pura, ·a ? Sara pe deal (o alta postuma, scrisa tot acum, de fapt o varianta la Ondina), se confunda cu mare\ia naturii =i eterna Geneza, simbolizate ?tr-o z?a:
?ndina,/ Cu ochi de lumina,/ Cu bucle ce-nvaluie-n aur/
Tezaur!// Idee,/ Pierduta-ntr-o palida fee/ Din planul Genezei,/
Ce-alearga/ Ne-ntreaga!//...// Dar am o c?pie ce undoaie-n flori,/ C?pia speran\elor mele./ Acolo te-a=teapta r??dele zori,/ Pletindu-\i coroana de stele./ S-aduci prin amor/ De via\a fior,/ In c?pul speran\elor vina,/ Ondina . In o alta compunere,
Mure=anu, reluare o ?abloului dramatic cu acela=i titlu, din , Ondina este z?a apelor care dialogheaza cu... Delfinul:
?ELFINUL (se arata ca un t?ar frumos): Ondina,/ Cu ochi de albastra lumina,/ Cu parul tau lung, un tezaur/ De aur/ Tu, prada/ Cu piep\ii tai dulci de zapada,/ Te-oi prinde pe mare vreodata,/ =ireata!// Atunce/ Sim\i-vei duioasele munce,/ Cu care al meu suflet ? flama/ Te cheama.
ONDINA: Delfine,/ Tu crainic al marii regine,/ De-ai fi credincios, cu iubire,/ Un nume... etc.

Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta