Aparitia revistei “Dacia literara”, in 1840, trebuie pusa in contextul procesului de modernizare de la inceputul secolului trecut, in urma caruia Principatele isi creeaza toate institutiile unei culturi moderne: invatamant, teatru, presa. c7h2hu
Precedata, in Tara Romaneasca, de “Curierul romanesc” si “Curierul de ambe sexe”, in Moldova de “Albina romaneasca” si “Alauta romanesca” si in Transilvania de “Gazeta de Transilvania” si “Foaie pentru minte, inima si literatura”, revista marcheaza, atat prin programul ei, cat si prin literatura promovata, o noua etapa in evolutia culturii si literaturii noastre.
Desi a avut o viata scurta, fiind suspendata dupa doar trei numere, “Dacia literara” a avut o puternica influenta, fiind urmata de publicatii cu program similar, desi cu o viata la fel de scurta -; “Propasirea” si “Romania literara”.
“Dacia literara” are meritul de a fi sintetizat, in programul ei, redactat de Mihail Kogalniceanu, liniile directoare pe care urma sa le dezvolta literatura romana moderna.
In linia romantismului militant ce caracterizeaza ideologia pasoptista, “Introductia” revistei isi are punctul de plecare central in ideea nationala.
In aceasta “Introductie” cu care se deschide “Dacia literara”, Kogalniceanu afirma ca revista isi propune sa continue , pe o treapta mai inalta, activitatea lui Heliade si Asachi, ca initiatori ai presei romanesti, evitandu-le erorile (provincialismul, faramitarea interesului prin diversitatea de stil).
“Dacia literara” isi propune sa faca “abstractie de loc”, sa fie o “foaie romaneasca”, indeletnicindu-se “cu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune”.
Unitatea nationala si culturala este primul pas catre unitatea politica. Revista trebuie sa devina, prin reproducerea scrierilor valoroase aparute in alte periodice, “un repertoriu general al literaturii romanesti, in carele, ca intr-o oglinda , se vor vedea scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau”. Ideea este faptul ca romanii sa doreasca sa aiba o limba si o literatura comune pentru toti.
Revista isi fixeaza ca tel exclusiv literatura, fara a parasi insa telurile politice, nationale. Promoveaza hotarat directiva nationala si populara in literatura.
Sustine ca originalitatea nationala este “insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi”. Legat de aceasta idee, a edificarii specificului national, este aceea a protejarii sale, a protejarii caracterului sau autentic nu numai prin promovarea creatiei originale ci si prin combaterea imitatiei. Prmejdia cea mai serioasa in aceasta directie o reprezentau traducerile, nu in sine, ci ca substituent al literaturii originale. Acestea “s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national”. Nu se refuza traducerile valoroase, ci se critica abuzurile si mimarea Apusului.
In realizarea acestei literaturi originale -; si in conformitate cu aceeasi ideologie romantica a culorii locale, a specificitatii -; inspiratia pe care o recomanda Kogalniceanu este din realitatile nationale, din istorie, din folclor si din frumusetile patriei. Aceasta recomandare se mentine doar la nivel de recomandare si nu de directiva obligatorie, ramanad la latitudinea scriitorilor sa i se conformeze (Costache Negruzzi -; “Alexandru Lapusneanul”) sau nu (Vasile Alecsandri -; “Buchetiera la Florenta”).
In sfarsit, este dezvoltata ideea de promovare a unei critici literare adecvate noii literaturi, si care trebuie sa fie corecta, judicioasa, urbana: “vom critica cartea, iar nu persoana,… nu vom fi arbitrari in judecatile noastre literare”.
Cel mai explicit si mai cuprinzator program al scriitorilor de la 1848 este tocmai programul “Daciei literare”.

In perioada pasoptista, de plin avant al culturii, literatura ramana cunoaste o dezvoltare apreciabila prin contributia scriitorilor din:
MOLDOVA: - Gheorghe Asachi: “La patrie”, “Dochia si Traian”
- Costache Negruzzi: “Alexandru Lapusneanul”, “Sobieski si romanii”
- Mihail Kogalniceanu: “Tainele inimii”
- Vasile Alecsandri: “Pasteluri”, “Dumbrava Rosie”, “Dan, capitan de plai”, “Despot-Voda”
- Alecu Russo: “Cantarea Romaniei”
MUNTENIA: - Gheorghe Lazar
- Ion Heliade Radulescu: “Zburatorul”
- Vasile Carlova: “Ruinele Targovistei”, Marsul (Ostirii romane)”
- Grigore Alexandrescu: “Umbra lui Mircea. La Cozia”
- Nicolae Balcescu: “Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul”
- Ion Ghica: “Scrisori catre Vasile Alescandri”
- Cezar Bolliac: “O dimineata pe Caraiman”
- Dimitrie Bolintineanu: “Muma lui Stefan cel Mare”
TRANSILVANIA:
- Timotei Cipariu
- George Baritiu
- Andrei Muresanu: “Un rasunet”