i6c4co
Este unul din cele mai bine realizate personaje feminine din literatura romana. Cuvintele cheie care o definesc sunt randuiala, semnele, intunericul si lumina.
Acest personaj se remarca prin complexitatea caracterului: adancimea vietii afective, interiorizarea, discretia, tenacitatea in hotarare, respectul fata de datina, inteligenta, taria morala, stapanirea de sine, luciditatea, vointa de fier, perseverenta in urmarirea telului propus.
Vitoria este o femeie simpla, nestiutoare de carte, dar care beneficiaza de experienta de secole a clasei sale.
Trasatura definitorie a eroinei este frumusetea fizica si morala.
Frumusetea fizica este data de privirea ei, de ochii ei caprui, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului; ochi aprigi si tineri inca; ochi care luceau ca intr-o usoara ceata in dosul genelor lungi si rasfrante „in carligase”. Vitoria nu mai era tanara, dar avea o frumusete neobisnuita in privire. De altfel, in ciuda simplitatii ei, ea starneste privirile admirative ale barbatilor, cum e cazul prefectului din Piatra Neamt sau a negustorului evreu David, care marturiseste ca, daca n-ar fi evreu si insurat si daca aceasta munteanca n-ar avea barbat, s-ar cununa cu ea intr-o biserica crestina.
Frumusetea morala este data de statornicia morala, de credinta conjugala. Ea ii ramane credincioasa sotului ei, in ciuda unor aventuri amoroase pasagere ale acestui, care o indarjeau, obligandu-l pe Nechifor sa-i aplice niste corectii dure: o bataie, o bataie ca aceea si o mama de bataie.
Ea il considera pe Nechifor „dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. Iubirea lor se pastrase ca in tinerete, chiar rusinandu-se de o iubire asa tarzie, caci avea copii mari, ajunsi ei insisi la varsta dragostei. Vitoria era convinsa ca si Nechifor o iubeste la fel de mult si ca nu exista femeie pe lume care sa il retina mai multe zile pe langa ea, el revenind la ea „ca la apa cea buna”.

Pe baza experientei personale, Vitoria si-a facut o conceptie de viata, in care datina ocupa un loc hotarator. De altfel, pe aceasta experienta se bazeaza si „ancheta” intreprinsa de ea pentru identificarea ucigasilor, ancheta mai eficienta decat cea a autoritatilor (subprefectul Atanasie Balmez).
Datina si iubirea stau la baza indarjirii cu care ea isi cauta sotul. De altfel, datina este cea care o determina pe Vitoria sa-si admonesteze fiica, pe Minodora, pentru ca se lasa atrasa de tentatiile moderne: a abandonat catrinta si camasa in favoarea bluzei, isi poarta parul prins in coc, danseaza „valt nemtesc”, accepta sa i se spuna domnisoara si arunca gunoiul in fata soarelui. Pentru toate acestea ea o ameninta ca ii va lega un bolovan de gat si o va arunca in Tarcau.
Vitoria porneste in cautarea sotului ei, stiind ca a murit, iar mortul trebuie gasit si inmormantat dupa datina. Dupa ce descopera cadavrul, ea devine mai tenace in implinirea datinei. Datina explica hotararea si seninatatea ei surprinzatoare. Ea marturiseste ca nu va avea odihna, cum n-are odihna Tarcaul, pana nu-si va gasi sotul, iar daca el a intrat in celalalt taram, va intra si ea dupa el.
Respectand datina, Vitoria nu ucide, caci datina interzicea femeilor sa loveasca si sa ucida si tocmai de aceea il ia pe Gheorghita cu ea, desi il stia cam „sfios si nesigur”, caci ea va fi mintea care gandeste si calauzeste, iar el va fi bratul ce loveste.
Vitoria este o femeie inteligenta, stiind sa descifreze psihologia oamenilor si semnele naturii. Gheorghita considera ca mama lui este „farmacatoare”, caci cunoaste gandul omului. Ea se foloseste de inteligenta ei pentru a reconstitui drumul lui Nechifor, pentru a descoperi crima si pe asasini.
Vitoria este o femeie naiva si umila uneori, dar sigura, o femeie buna si dreapta, cerand omului sa fie razbunator, sa lupte pentru atingerea scopului, o femeie aspra si percuta, dar stie sa fie si duioasa si comunicativa, o femeie care stie sa-ntepe cu vorba, dar si cu fapta. Un barbat face constatarea ca acesta femeie trebuie sa fie de pe alta lume, caci ea taie si cu vorba, si cu baltagul, iar Calistrat Bogza ii cerea sa nu-l mai intepe cu vorba.
Spirit justitiar, pentru Vitoria judecarea si pedepsirea ucigasilor au o justificare colectiva si individuala, ea nu numai ca razbuna moartea sotului ei, dar si restabileste ordinea morala primejduita de crima. Ea nu este numai nevasta razbunatoare a lui Nechifor Lipan, ci si instrumentul ce mentine norma comunitatii. Ea este constienta de acest lucru si de aceea plecarea ei este pregatita dupa un anumit ritual: practica asceza, tinand post 12 vineri si impartasindu-se.
Acest personaj a fost asemanat de criticii literari cu multe alte personaje din literatura romana si universala. Un critic literar o asemana cu eroinele din tragediile antice grecesti prin sobrietate, simplitate, respectul traditiei si implinirea datinei.