Eminescu este considerat Luceafarul poeziei romanesti.S-a nascut la Cernauti fiind cel de-al saptelea copil al familiei Eminovici.El inca din copilarie era diferit de ceilalti copii,deorece isi petrecea majoritatea timpului in padure,in loc sa stea sa se joace.In Nirvana este o evocare a personalitatii lui Eminescu ,prilejuita de moartea tragica a poetului,care va deveni un mit cultural al romanilor. t3l24li
Dupa cum spune si I.L.Caragiale ,Eminescu era un tanar foarte invatat ,stia nemteste si avea mult talent.Eminescu purta mereu cu el un geamantan, care era defapt biblioteca sa.Eminescu aprecia foarte mult literatura germana in special pe Schiller.Deoarece avea mult talent, tanarul Eminescu scria si poezii.Micul poet pe atunci devenit acum cel mai mare poet “era foarte bland,detreaba,nu avea nici un vitiu”.I.L.Caragiale nu-l mai vazuse pe Eminescu si si-l inchipuia ca fiind un tanar aventurar,un erou,un viitor om mare.Caragiale spune la un momentdat ca Eminescu ar fi scos la un tipar de lux nu ca ceilalti care se fac cu miile.Prin aceasta fraza eu cred ca I.L.Caragialea vrut sa scoata in evidenta ca unul ca Eminescu poate nu va mai fi.
In textul lui caragiale se remarca un mic portret a lui Eminescu :”Era o frumusete! O figura clasica incadrata de niste plete mari negre; o frunte inalta si senina;niste ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inauntru;un zambet bland si adanc melancolic.Avea aerul unui sfant coborat dintr-o veche icoana,un copil predestinat durerii,pe chipul caruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare

Intr-o zi o nemultumire intinma intervenise.Eminescu era tacut si a dormit toata ziua.Peste o zi cand s-a trezit era chiar mai vesel ca alaltaieri ,de unde rezulta ca Eminescu are doua fete cum s-ar spune.Cargiale ne spune Eminescu a ramas la fel pana in cele din urma momente bune:”vesel si trist;comunicativ si ursuz;bland si aspru;multumindu-se cu nimica si nemultumit totdeauna de toate;aci de o abstinenta de pustnic,aci apoi lacom de placerile vietii;fugind de oameni si cautandu-i;nepasator ca un batran stoic si iritabil ca o fata nervoasa .Ciudata amestecatura!-fericita penrtu artist,nenorocita pentru om!”
In textul lui Caragiale Eminescu este comparat cu un excentric fugar.Tanarul Eminescu era dezordonat ca orice geniu dar nicidecum vitios.Era lipsit de manierrele comune si avea un temperament de o excesiva neegalitate.
Eminescu simtea ca i se apropie sfarsitul si de aceea ii canta auturului Nirvana ,tinta suprema a lui Buda-Çahiamuni.Nu mai facea aceleasi lucruri pe care le facea Luceafarul inainte.Drumul catre Nirvana a fost dureros dar si stralucit.
Eminescu era un om dintr-o bucata ceea ce rezulta si din textul lui I.L.Caragiale.Cu toate ca murit cu mult timp in urma, Eminescu ne-a lasat noua,generatiile urmatoare o opera nemuritoare.