d7t14te
1. Expozitiunea: -primele 3 strofe
· Infatiseaza campul de batalie, prin descriere
· Mihai, prezentat din perspectiva pasei, este asemenea unui zeu neindurator,
“cu fulgeru-n mana”, “carare facand”, lasand loc ostirii
romane.
· In antiteza cu ostirea romana, “turcimea-nvrajbita”este
in degringolada: “se rupe”, “cade in mocirla”. Insusi
“fulgerul sinan”este vazut intr-o postura ridicola “se-nchina
prin balta”.
· Hassan, cel de-al doilea personaj, aflat in antiteza cu Mihai este
prezentat static, “sub poala padurii”, “Alaturi de drum/Departe
de lunca”. O strategie a acestuia si anume, ca armata lui Mihnea sa cada
in spatele ostirii muntene este sortita esecului.
· Tabloul evidentiaza trasaturile antitetice ale celor doua personaje:
Mihai este animat de un fierbinte patriotism, este imptuos, vijelios, curajos,
bun strateg si organizator, pe cand Hassan se dovedeste a fi un las.
· Dinmismul este sugerat prin verbe de miscare: “s-azvarle”,
“o-mparte”, “se-ndeasa”, “se rupe”, “cade”,
“se-nchina”. Unele verbe la gerunziu se afla in rima, implicand
dramatism scenic.
· Imaginile auditive au o mare forta de expresivitate: “urland
ienicerii”, :cu vuiet curgand”; ele sunt completete prin imagini
vizuale de o expresivitate ridicata.
2. Intriga- urmatoarele 3 strofe
· Mihai isi alege “vreo doi” si pleaca spre gloata
· Hassan este cuprins de groaza “e negru-pamant”, nu intelege
ce se intampla, cum este posibil ca “puterea turcilor”sa fie “tariile
plevei”. Mihai savarseste minuni de vitejie, “cutreiere pamantul”
incat pasei I se pare ca “vine furtuna”.
Forta de sugerare si de caracterizare a hiperbolei (se exagereaza puterile personajului)
este deosebita: “alearga navala nebuna”, “e groaza si rai”.
Comparatiile hiperbolice “ca volbura toamnei”, “ca lupu-ntre
oi” sugereaza energia fantastica a ghiaurului Mihai.
3. Desfasurarea actiunii- urmatoarele 3 strofe
· Mihai il provoaca pe Hassan la lupta, dar acesta “fuge nebun”
parandui-se “ca-n ghiara de fiara si-n gura de tun mai dulce-i pieirea”
· Strofa portret formand o hiperbola il infatiseaza pe voievod ca o forta
dezlantuita a naturii, impunand o imagine monumentala dar terifianta in acelasi
timp.
· Epitetul “salbaticul” evidentiaza groaza lui Hassan fata
de forta supraomeneasca a domnitorului.
· Imaginea hiperbolica: aliteratia enumeratia metafora (cupola, tunet, …)
· Hiperbola propriu-zisa il proiecteaza pe voievodul roman in dimensiuni
cosmice. Se contureaza astfel un personaj mitologic vazut din perspectiva imaginii
sale exterioare, dar si interioare, dilatarea dimensiunilor fiind date de spaima.
· Vocabularul are o forta neobisnuita, contribuind la realizarea portretului
supradimensionat al lui Mihai.
· Mihai repeta provocarea la lupta, la care pasa “mai tare zoreste”
4. Punctul culminant- urmatoarele 2 strofe
· Prezinta reactiile fiziologice si gesturile necontrolate ale conducatorului
turc.
è “ii dardaie dintii si-I galben pierit”
è “cu ochii de sange, cu barba valvoi”
è isi rupe vesmintele, nu-si ridica turbanul, pasa este salvat de spahii
sai.
5. Deznodamantul- ultima strofa
· Il infatiseaza pe Hassan intr-o postura ridicola caci “a zacut
de spaima o luna”.
· Ironia, dispretul sunt sugerate si prin epitetul “bietului”
· Prin prezentarea acestei confruntari se legitimeaza o existenta eroica,
promovandu-se o etica a luptei.
·
·
