I.L.Caragiale este alaturi de Mihai Eminescu si Ion Creanga unu din cei mai importanti scriitori romani. Caragiale a scris piese „O noapte furtunoasa”, „D-ale carnavalului” si schite in care ironizeaza moravurile justitiei, politicii si ale scolii. e3o6oe
Schita D-l Goe are ca tema educatia copiilor din familiile instarite.
Goe este personajul, ceea ce se observa inca din titlu. Se remarca totodata ironia autorului prin sublinierea contrastului dintre ceea ce vrea sa para copilul „un domn” , si ceea ce este el, defapt, un copil rasfatat.
In expozitie se fixeaza personajele,motivul calatoriei sper Bucuresti,(„Ca sa nu mai ramaie repetent”) si in maniera directa naratorul prezinta cateva trasaturi morale ale personajului („ca sa nu mai ramaie repetent; „este foarte impacient, si cu un ton de comanda zice incruntat”.
Primele replici evidentiaza in maniera indirecta obisnuintele tanarului de a porunci, rasfatul, obraznicia. Vestimentatia sa tradeaza apartenenta la o familie instarita(„Tanarul Goe poarta un fumosc costum de marinar”).In fata lui Goe cele trei „doamne” nu contenesc admiratia exclamand „Vezi ce bine-i sade lui-zice Mam`mare-cu costumul de marinal?”
In asteptarea trenului familia poarta discutii „filologice”ce releva in maniera indirecta lipsa de cultura a familiei si a lui Goe. Discutia de incheie cu jignirea grava adusa familiei de catre Goe („Vezi ca sunteti proaste amndoua”) ceea ce tradeaza lipsa de educatie. Replica venita din partea familiei este oarecum surprinzatoare deoarece nu sesizeaza lipsa de respect, alui Goe ci mai mult incurajeaza acest tip de comportament, laudandu-l („-Apoi de!n-a invatat toata lumea carte ca dumneata!”). Venirea trenului intrerupe discutia filologica. Toti se suie in tren. Apoi mam`mare isi vadeste lipsa de educatie prin gestul sau („Mam`mare isi face cruce, apoi aprinde o tigare…”). Goe decide sa ramana pe coridor cu barbatii ceea ce arata aroganta sa.
Aceasta decizie constituie intriga naratiunii si de aici decurge toata seria de peripetii ce contituie urmatorul moment al subiectului, desfasurarea actiunii. In fata sfatului de a nu scoate capul pe fereastra, sfat dat de catre un tanar binevoitor Goe se arata obaznic si neascultator. In scurt timp isi pierde palaria cu biletul, incepand sa se manifeste exagerat(„zbiara,batand din picioare”).sosirea controlorului pune in dificultate familia nevoita sa plateasca un bilet si o amenda din cauza neastamparului odreaslei. De aceea Mamita incerca sa-l admonesteze pe Goe, caruia ii i-a apararea Mam`mare. Astfel, tanarul nu reuseste sa-si dea seama de gresala facuta. In ciuda greselii facute, tanarul este coplesit de afectiunea familiei in ai carei ochi el ramane un copil simtitor si destept. Replicile sunt graitoare(„E lucru mare cat e de destept”). Dupa ce faptul este consumat, Goe dispare, din nou starnind nelinistea familiei. Blocat in toaleta , Goe are reactiile tipice(„Zbiara desperat”), Si dupa aceasta nazbatie familia il primeste cu maxim entuziasm(„Il saruta dulce ca si cum l-ar vedea dupa o indelungata absenta”). Nazbatiile insa nu inceteaza nici sub supravegherea lui Mam`mare si Goe trage semnalul de alarma ceea ce constituie punctul culminant al naratiunii. Cele trei doamne ascund greseala odorului prefacandu-se ca dorm ceea ce demonstreaza lipsa de responsabilitate a familiei si incapacitatea de a fi un model de comportament pentru nepotul lor.
In final trenul ajunge cu intarziere la Bucuresti iar familia este fericita ca a indepliniti dorinta copilului.
Caragiale a reusit sa realizeze prin procedeele caracterizarii directe si indirecte portretul unui personaj tipic, copilul rasfatat, obraznic, needucat si incult care pune la grea incercare familia.