Cosbuc a proiectat o epopee pe motive folclorice, din care a realizat Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger. u1f10fx
Nunta Zamfirei a aparut in Tribuna din Sibiu in 1889. Intr-un cadru de basm poetul reda ceremonialul unei nunti taranesti din zona Nasaudului. Criticul literar Petre Poanta considera Nunta Zamfirei o feerie nuptiala.
Cateva strofe la inceput au un caracter narativ cu rolul evident de a ne introduce in spectacol. Astfel este prezentat Sageata-imparat si fata acestuia:
Si-avea o fata, -; fata lui -;
Icoana-ntr-un altar s-o pui
La inchinat.
Este firesc ca fata sa fie petita des. Poemul se umple de miscare din momentul raspandirii vestii despre nunta cara va avea loc. Procedeul esential este hiperbolizarea:
Nuntasi din nouazeci de tari
S-au rascolit
Venit-au roiuri de-mparati
Personajele, Zamfira, fiica lui Sageata-imparat, Viorel - un print frumos si tinerel, imparatii si regii, piticul Barba-cot, apartin lumii basmului popular. Batranul Grui, Tintes, Bardes apartin vechilor balade populare romanesti.
Sosit era batranul Grui
Cu Sandra si Rusandra lui,
Si Tintes, cel cu trainic rost,
Cu Lia lui sosit a fost,
Si Bardes cel cu adapost
Prin munti salhui.
Toate personajele sunt imbracate in matasuri si pietre pretioase, se comporta ca niste autentici tarani. Poetul obtine efecte deosebite prin aliteratie in redarea cavalcadei sosirii tinerilor.
Si-n creasta coifului inalt
Prin vulturi vantul viu vuia,
Vrun print mai tanar cand trecea
C-un brat in sold si pe prasea
Cu celalalt.
Alaiul mirelui este alcatuit dupa specificul nuntii taranesti:
Radvan cu mire, cu nanasi,
Cu socri mari si cu nuntasi
Si nouazeci de feciorasi
Veneau calari.
Alaiul este intampinat de sfetnici, de popor, cu muzici multe-n fruntea lor. Starostele este Paltin-crai: si Paltin-crai a starostit.
Momentul urmator este cel al intalnirii tinerilor. Poetul realizeaza aici un portret sugestiv al Zamfirei:
Iesi Zamfira-n mers istet,
Frumoasa ca un gand razlet,
Cu trupul nalt, cu parul cret,
Cu pas usor.

Un trandafir in vai parea;
Mladiul trup i-l incingea
Un brau de-argint, dar toata-n tot
Frumoasa cat eu nici nu pot
O mai frumoasa sa-mi socot
Cu mintea mea.
Trasaturile care individualizeaza personajele apartin basmului. Astfel Zamfira este ca o zana din povesti: sprintena, cu mijlocul subtire, incinsa cu un brau de argint. Comparatia cu trandafirul este totusi conventionala.
Inceputul petrecerii este dat de un vataf. Poetul gaseste prilejul de a prezenta elementele portului popular specific zonei:
Sa joace-n drum dupa tilinci:
Feciori, la zece fete, cinci,
Cu zdraganeii la opinci
Ca-n port de sat.
De o mare plasticitate este scena horei. Ritmul jocului popular este redat prin imagini vizuale si motorii. Se remarca si frecventa verbului onomatopeeic:
Trei pasi la stanga linisor
Si alti trei pasi la dreapta lor;
Se prind de maini si se desprind,
S-aduna cerc si iar se-ntind,
Si bat pamantul tropotind
In tact usor.
Poetul foloseste hiperbolizarea pentru a reda proportiile veseliei si belsugul ospatului:
Iar la ospat ! Un rau de vin !
A fost atata chiu si cant
Cum nu s-a mai pomenit cuvant !
Petrecerea si jocul cuprind numeroase elemente dionisiace (Dionyssos), exteriorizand bucuria de a trai. Urmeaza inchinarea traditionala facuta mirilor de Mugur-imparat:
Si vesel Mugur-imparat
Ca cel dintai s-a ridicat
Si, cu paharul plin in mani,
Precum e felul din batrani
La orice chef intre romani,
El a-nchinat.
Intr-un cadru de basm poetul reda toate caracteristicile unei nunti taranesti:
· petitul fetei
· instiintarea de nunta
· gatirea, sosirea, primirea oaspetilor
· sosirea mirelui cu alaiul sau de nunta
· starostirea crainicului Patin-crai
· intalnirea tinerilor
· vataful care incepe petrecerea
· celebrarea cununiei
· hora
· petrecerea
· jocul nuntasilor
· urarea traditionala de la incheierea nuntii

Realizarea artistica:

Poetul foloseste putine figuri de stil. El obtine efecte deosebite din versificatie si din procedee sintactice:
Vazutu-s-a crescand in zari
Iesit-a-n cale-ales alai
Sistemul metric este alcatuit din 8 silabe dupa schema: a-a-b-b-b-a. Ritmul este iambic.
Creatia are un puternic caracter national si popular, datorita faptului ca surprinde datini si obiceiuri populare intr-o frumoasa limba romana.
Poetul dovedeste un deosebit simt al limbii. El creeaza chiar cuvinte noi, ca de ex.: intrulpi - voinic, chipes, sau da sensuri noi unor cuvinte: toti craii multului rotund = Pamantul.
Surprinzand o nunta specific taraneasca este firesc ca lexicul sa se defineasca printr-o oralitate specific taraneasca.