Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
ANTIBONJURISTII DIN LITERATURA ROMANA
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
l3f15fy

C. FACA
Liniile liberalismului si conservatorismului, ale moder nismului si traditionalismului se disting de la inceput. Cu toate ca reformele fusesera facute de boieri, reactiunea porni chiar din mijlocul lor, mai mult in sens moderator decat retrograd.
Fura totusi si protestatari, dar acestia apartin clasei micilor boieri intrati de curand in tagma, ispravnici, samesi, pitari, cluceri, care inteleg sa se bucure de caftanul agonisit. Toti acestia sunt speriati de perspectiva revolutiei democrate si formeaza clasa tombaterelor , a batranilor mici slujbasi cu parapon, imbinisati si ingiubelati. E caracteristic ca de invesmantarea europeneasca rad nu boierii mari, ci vatafii, vizitiii.
Occidentalizantii sunt numiti la inceput nemti , capete stropsite , frantuzi , ei insisi considerandu-se tineri , apoi spre
1848 sunt porecliti bonjuristi, creandu-se astfel mentalitatea antibonjurista, care, ascunsa in felurite formule, se va regasi pana azi in literatura romana.
C. Faca e un astfel de antibonjurist. Comodia vremii, scrisa in aprilie 1833, este o piesa molieresca, imitata in chip izbitor dupa
Les précieuses ridicules. Tehnica e a teatrului francez. De o parte batranul boier Ianache si confidentul sau Pavel, infatisand bunul simt, pe de alta fetele sale, Elenca, Luxandra si amorezii lor
Dimitrache, Panaiotache, exponenti ai bonjurismului. Vin apoi servitorii impertinenti, facand morala stapanilor, Mariuta, subreta de teatru francez, Stan, valet valah. Intriga lipseste, inlocuita cu o expunere de atitudini morale. Ianache e mizantrop, banuitor, vrajmas al tinerilor si al femeilor emancipate:
Sunt trecut in batranete, si asculta de cuvant,
Caci am inceput a crede ca e vrun drac pe pamant.
Sluga de stapan nu stie, nici copiii inteleg,
Nevasta in spionlacuri, toti cum vor asa aleg.
N-auzeai mai inainte bonton, ceai si palarii,
Acum cine le mai scoase, n-ar mai fi nici pa pustii.
Valoarea piesei sta in veselia verbala, in caricarea limbajului si a gesturilor, desi e de observat ca tendinta de a interpreta satira ca o parodie vulgara nu e legitima. Piesa trebuie jucata in miscari stinse, subtil afectate, fiindca eroii sunt realmente fini. Tragicomedia lor e de a fi complet izolati. Tinerii sunt niste marchizi, ridiculi prin afectare, spunand insa in substanta lucruri fine pana la maniera. Dimitrache stie sa sopteasca des douceurs :
Juramant iti fac, Elenca, cat ai trai pa pamant
Sa-mi fii scumpa mea stapana, pentru tine sa traiesc,
Sufletul meu, starea, vieata, cu placere sa-ti jertfesc.
Elenca e si ea fata secolului si raspunde cu solemnitati sentimentale:
Cand as sti cu-ncredintare ca sunt cate le vorbesti
Si ca n-oi fi inselata s-adevarat ma iubesti
Si ca jertfa nu mi-oi pierde-o, dar oi face-o pentr-un ce,
Ti-as fagadui din parte-mi amur si fidelite.

ZILOT ROMANUL
Cronicarul ascuns sub pseudonimul Zilot Romanul era pe la
1850 un om cu totul vechi, el care, nascut pe la 1780, alcatuise in 1800 o cronica in versuri si proza din domnia lui Constantin
Hangerliul pana la domnia lui Ion Caragea. Cu cat inainteaza in veac, Zilot se dezvaluie ca o adevarata tombatera, facand caz de evghenie, el boier marunt, si numind rebelii toate miscarile generoase. De cariera lui Tudor Vladimirescu se arata foarte plictisit: de unde sa-mi plesneasca in capu-mi ca el hraneste in duhul lui aceasta ce vazum . Regulamentul organic i se pare foarte bun, iar pentru Costuta (Constitutie) are numai ocari.
La 1848 nu vede decat hotomani si tigani ridicati contra ristocratilor . Totul e zugravit in culori de carnaval, care prilejuiesc unele versuri de un mare umor ingenuu:
Unde scapare? Cine te-aude,
In care parte te poti ascunde?
Caci toti mojicii si toti tiganii,
Si impreuna toti hotomanii,
Din tari straine fugiti aicea,
Cu izgonire, caci facea pricea,
Aceste cete impreunate
Si supt obraze chip mai semnate
Din boierime, din negotime,
I preotime, calugarime,
I dascalime, profesorime,
I ciocoime, si calicime,
I sholarime, s-ucenicime,
Si toata ceata de slugarime
Striga pe uliti: Jos ristocratii,
Ei ne mananca, sa punem p-altii .
Clopote urla, sunet de glasuri,
Pe uliti, poduri, certuri si harturi...
Sa caza neamul (zicea tiganul),
Toti suntem una, nu mai e banul.




C. BALACESCU
C. Balacescu (c. 1809 1880) e un antibonjurist integral, luand in deriziune totul, institutiile regulamentare, profesorii de la Colegiul national, ideea de progres insasi (uneori in maniera sansoniera a lui Béranger):
Vizionarii sunt diplomati
Si ceaslovarii mari literati:
Toti intrigantii alegatori,
Toti patentarii legiuitori;
Toti veneticii mari patrioti,
Toti fanfaronii Mircii nepoti.
Azi ucigasul e dregator,
Furul de frunte judecator,
Azi criminalul e virtuos,
Si virtuosul om vitios;
Tot veneticul proprietar
Si raspopitul functionar.

COL. GR. LACUSTEANU
Un amuzant reactionar este col. Gr. Lacusteanu (1813 1883), var al lui Vasile Carlova, scriind mult mai tarziu, insa retrospectiv despre evenimentele de la 1848, care formeaza centrul vietii sale.
Si pentru el Tudor era un om foarte neinsemnat , vrajmas neimpacat al nobletei , urmarind a omori aristocratia romana spre a se urca prostimea si mojicimea pe ruinele ei . In miscarea de la 1848 nu vede decat atata ca dascaletii, avocatii si ciocoii rapaci , craii s-au ridicat sa rastoarne pe boieri. Magheru e ciocoi de peste Olt , Tell e de o familie cu totul obscura (pozitia sociala il obsedeaza pe Lacusteanu), Aristia e un smintit, profesor de declamatii teatrale , ideile revolutionarilor ca suferinta poporului si tiraniile boierilor sunt fleacuri , Iancu Bratianu este un ciocoi din cei rasculati , si el cu toti ai lui sunt vagabonzi , strengari , mitocani . La 1848 Lacusteanu era de parere ca rebelistii trebuiau pusi sub judecata la minut , iar lui Eliade, la vestita arestare a guvernului, ii spusese furios: O sa te tai, caine, sa te invat sa mai dai asemenea proclamatii! Lacusteanu e savuros prin prudhommismul lui si prin automatismul frazei sale care a si starnit entuziasmul anticalofililor. Memorialistul e satisfacut ca maica sa a fost inmormantata cu o pompa demna de rangul ei, iar sabia raposatului sau fiu o depune intr-o odaie cu recomandarea de a se pastra in vesnicie . In casatorie e circumspect, principiul lui fiind: Quidquid agis, prudenter agas et respice finem! Fraza lui suna astfel:
...Capitanul Farcasanu, care nu stiu ce balbaia din gura cu ofiterii, ma intorc la dansul si ii zic: Asculta, domnule capitan, daca vei indrazni sa vorbesti o vorba de asemenea propaganda, ma jur pe onoare ca iti trasnesc creierii la minut!


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta