Nuvela ,,Alexandru Lapusneanu”, capodopera a lui C. Negruzzi, cuprinde un numar relativ mare de personaje, unele din acestea fiind prezentate in toata complexitatea caracterului lor. b9p3pq
Cel asupra caruia se opreste cu deosebire realizandu-i un portret magistral, este domnitorul Moldovei, Alexandru Lapusneanu, surprins in ultimii cinci ani din a II-a sa domnie.Perosnaj principal, in jurul caruia graviteaza intreaga actinue a nuvelei, Alexandru Lapusneanu este un personaj real, cu atestare istorica, intruchipand in opera pe tiranul crud, sangeros, razbunator si viclean.Trebuie remarcat insa faptul ca atitundinea sa, insusirile sale, comportamentul sau au la baza motivatii de ordin istoric si pshihologic, iar defectele mentionate ce-l definesc nu exclud unele calitati, ceea ce fac din el un personaj complex.
Din punct de vedere istoric scopul politicii sale era sporirea autoritatii domnitorului prin limitarea puterii marii boierimi, iar pshihologic el isi pierduse increderea in boierii de care fusese tradat in prima domnie.
Deaceea privit in toata complexitatea sa, el nu este o bruta insetata de sange, ci un monarh absolut care nu tolereaza aparitia boierilor.
Este lucid si prevazator, deaceea il consula pe vornicul Bogdan, care il insoteste, dar isi exprima indoiala in privinta spuselor acestuia.Primeste delegatia boierilor cu falsa bunavointa, dar orgolios, darz si neabatut in hotararea sa nu cedeaza in fata greutatilor, nu renunta usor si deaceea respinge categoric pretentia acestora de a se inapoia ,,Daca voi nu ma vreti eu va vreu”.
Inteligent, cu spirit de patrundere, avand o bogata experienta, isi da seama de intentiile necurate ale lui Motoc, caruia i se adreaseaza ,,Lupu-si schimba parul, dar naravul ba”.Fin psiholog sesizeaza cu usurinta caracterul si psihologia celor din jurul sau.Pentru el, Veverita este un opoznt vechi si deschis, iar Spancioc este patriotul tanar si orgolios, iar Motoc ,,invechit in rele” deprins a se ciocoii pe la toti domnii.
Dovedind abilitate politica, se apropie de popor indreptand nemultumireile acestuia fata de boieri.
Ajuns din nou la putere, Lapusnenu devine crud, violent si brutal deoarece insetat de razbunare, ii ucide pe toti boierii care il tradeaza, ii ucide fara mila sau ii deposedeaza de averi pe toti boierii care il tradeaza.
La el nici atitudinea fata de domnita Ruxandra nu este constanta, ci dureaza doar pana cand acesta isi aminteste de crimele savarsite.Atunci cand domnita isista sa inceteze varsarea de sange, devine impulsiv si violent prin limbaj si gesturi (,,Muiere nesocotita, striga Lapusneanu”), totusi se adapteaza oricarei situatii, stiind sa-si reprime pornirile impulsive, fie pentru a-i induce in eroare pe ceilalti, fie pentru a-si asunde adevaratele intentii.
Ipocrit, ironic si insinuant, profitand de credulitatea si naivitatea sotiei, Lapusnenu ii promite incetarea incidentelor si un leac de frica.
Ipocrizia sa atinge punctul culminant in timpul cuvantarii de impacare cu boierii, rostita in biserica.El simuleaza cucernicia, asculta subjba, se inchina la icoane, dar nu are nimic sfant si jura stramb in fata altarului.Violenta, omorarea celor 47 de boieri si piramida de capete dezvalue nu numai cruzime ci si sadism.
Actor desavarsit, un artist al disimularii, Lapusneanu reuseste sa insele vigilenta boierilor, exceptie facand Spancioc si Stroici.
In apropirea mortii cerbicia i se inmoaie, caci doreste sa se pocaiasca, devenind calugar, dar revenidu-i puterile ii revin si impulsivitatea, violenta si setea de razbunare(,,Iesiti ca pe toti va omor”).Se adreseaza celorlalti cu: ,,pocitanii” , ,,cateua” , ,,boaite”.
Toate aceste insusri sunt evidente direct prin expresii ca: ,,Aceasta desantala cuvantare” , ,,uratul sau caracter” sau prin caracterizare directa facauta de alte personaje ,,bunul meu domn” , ,,viteazul meu sot” (Ruxandra) ,,crud si cumplit este omul acesta”(Teofan).Cele mai multe trasaturi sunt evidentiate prin gesturi, mimica si felul sau de a vorbi (,,silindu-se a nu zambi) , ,,raspunse cu sange rece”, ,,azvarli cu manie!”.