|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Grigore VIERU ACUM SI IN VEAC - REFERINTE ISTORICO- LITERARE | ||||||
|
||||||
Un poet care si-a asumat greul unui grai trecandu-l prin inima sa si, o3m18mn incarcat de rabdare, intelepciune si noua frumusete, il intoarce semenilor sai care-i deschid de buna voie inima sa-l primeasca, pentru a duce mai demn pe mai departe viata in spiritul dreptatii si iubirii ce covarseste si poate birui totul, al credinciosiei fata de cele nepieritoare si al nadajduirii ce nu poate da gres, un asemenea poet ramane-va „suflet in sufletul neamului sau“. Ioan ALEXANDRU Grigore Vieru nu clameaza, nu se agita, nu face parada de sentimente. Fiinta sa de abur sopteste lin ca adierea padurii, ca murmurul izvoarelor. Atunci cand povesteste despre copilaria si mierea literaturii romane, nu ne gandim la un baiat anume nascut intr-un sat pe celalalt mal, nu la un student cu un har poetic anume, ci la o generatie mutilata in fiinta ei nationala, la un popor care-si pierduse speranta. Soapta Poetului a sapat adanc in stanca intolerantei bolsevice care parea de neclintit. Ioan ADAM Grigore Vieru are o destinatie impresionanta in ciuda simplitatii aparente a versului de o mare accesibilitate, si a temelor generale, nu foarte numeroase. Dar el se numara printre acei poeti a caror fiinta se face ecoul tuturor, printre acei poeta vates de felul lui Goga, pentru care mesajul poeziei are, in virtutea radacinilor vii, atribute mesianice. Zoe DUMITRESCU-BUSULENGA Unitatea interioara a poeziei lui Grigore Vieru se mentine datorita substratului religios revelat prin omniprezenta fortei maternitatii, care aduna in ea, ca intr-un centru al sacralitatii, satul, copilaria, casa parinteasca, iubita, izvorul, lacrima, ploaia. Daca „duminica“ este cea care pivoteaza timpul sacru, atunci „ludicul“ marcheaza, din acelasi punct de vedere, spatiul, iar cantecul si magia, la randul lor, contribuie la desfasurarea universului liric vierean sub semnul liturghicului spre care e orientata lupta cu singuratatea, cu instrainarea si iesirea dintr-un timp a-religios, a-ciclic al totalitarismului, al neamului sau adunat in versurile poetului basarabean ca intr-o icoana: „O, neamule, tu,/ adunat gramajoara,/ ai putea sa incapi/ intr-o singura icoana“. Ana BANTOS Amenintat deseori cu moartea — ba de razboi, ba de seceta, saracie sau boala, ba de dusmanii pe care si i-a facut intre romanofobi, fara, deci, nici o vina decat aceea de a fi roman si a-si cere dreptul la existenta si identitate. Fanus BAILESTEANU Subtila metafora a mamei produsa de Vieru si devenita extrem de populara in Basarabia, prin caldura binefacatoare ce a emanat-o, exact in vremea cand inimile basarabenilor infrigurati de spaima persecutiilor aveau nevoie de caldura limbii materne, a fost si mai este, din pacate, vazuta chioras-chiondoras, de acei ce ar dori ca basarabenii sa ramana vesnic orfani de „mama“. George BAJENARU (Canada) Poetul descopera in fiinta mamei coordonate esentiale ale sufletului colectiv. Abordand motivul, el se afla in atingere cu straturile cele mai adanci ale fiintei noastre morale. Mama e prototipul unei umanitati ideale, considerata, mai ales, din perspectiva etico-psihologica. Ea tine in cumpana dreapta insasi viata. Eliza BOTEZATU ...Faptul ca si el s-a nascut la sat, ca vine dintr-o provincie romaneasca luptatoare, ca are cultul limbii, al mamei, al neamului nostru intreg, faptul ca a venit mai devreme, cu poezia si cu pasul, printre noi, urmand cu perseverenta, inainte si dupa 1989, toate itinerariile tanarului Eminescu prin tara; faptul ca a stiut sa topeasca, in metalul nobil al artei sale, profunzimea verbului eminescian si energia lui Goga sau Mateevici; faptul ca si-a luat riscul (chiar pentru libertatea si viata sa) de a nu pactiza cu dusmanii limbii lui materne, ai neamului sau traitor in toate provinciile istorice romanesti, improscandu-i pe toti acestia cu blesteme de-o virulenta argheziana; faptul ca, in marea traditie a poeziei nationale, nu s-a lasat sedus de toate sirenele estetizante ale veacului, tinandu-se bine de „firul Ariadnei“ pentru iesirea din Labirint; faptul ca si-a supus fiinta sa fizica plapanda la probele cele mai grele, dovedindu-ne noua tuturor ca spiritul poate domina materia — toate aceste fapte si inca multe altele au facut si fac din Grigore Vieru o personalitate puternica, un poet-simbol al redesteptarii inimilor si sufletelor noastre din „somnul cel de moarte“, un arc de bolta la templul culturii nationale. Ion BRAD Numindu-se nationalist, Vieru afirma cu toata certitudinea ca „mi-s dragi popoarele toate“. Dar se ridica cu hotarare impotriva degradarii limbii poporului sau din cauza navalirii in republica a „plevei migratoare“ care se considera „un dar minunat“, impotriva scolilor mixte, care erau sere pentru rusificarea generatiei tinere a populatiei bastinase.... Acesta este nationalismul lui Vieru. El nu are nimic a face cu xenofobia. Michael BRUCHIS (Israel) Om cu merite, ca si noi, dar mai multe. Om cu pacate, ca si noi, dar mai putine. Aureliu BUSUIOC Grigore Vieru este in aceasta generatie de poeti basarabeni (numita generatia Vieru) un fel de port-drapel, de sef de scoala, asa cum era Andrei Muresanu in poezia pasoptista transilvaneana. De-aceea o poezie precum Ridica-te, Basarabie, „o poezie de lupta si unire“, este compatibila cu poezia Desteapta-te, romanei Ion BUZASI Lirica lui Grigore Vieru, organic legata de traditia eminesciana si folclorica a literaturii noastre, dar nespus de sensibila la nelinistile secolului, ne ofera generoasa posibilitate de a ne intoarce la izvoare si, totodata, de a ne croi o cale sigura de comunicare cu formulele de traire si gandire artistica ale poeziei universale, mai cu seama in registrul tematic al iubirii, dragostei de mama si maternitatii veghetoare, al valorilor copilariei si sentimentului Patriei. Mihai CIMPOI Prin creatia lui Grigore Vieru traditia poetica romaneasca isi continua devenirea, traindu-si propriul destin. Nici la un alt poet din generatia sa aceasta traire nu este atat de autentica si de intensa. Tudor CHIRIAC Versurile lui Grigore Vieru se cer „pe muzica“ ori muzica pe ele. Faptul il confirma cu prisosinta apelul permanent al compozitorilor la textele sale. Rezultatul colaborarii poetului cu Ion Aldea-Teodorovici, Eugen Doga, Anatol Chiriac, Petre Teodorovici si alti compozitori il constituie o serie intreaga de cantece de estrada devenite slagare in chiar momentul lansarii lor. Sinceritatea sentimentului si muzicalitatea intrinseca a versurilor au pus temelia unei revolutionari esentiale a cantecului de estrada din stanga Prutului. Ion CIOCANU Prin „mama personala“ ni se transmite arhetipul mamei universale. Se ajunge, in fapt, la o mama suprapersonala, o mama-idee, proiectandu se in eternitate, o mama hieratica meritand adoratie, actionand suprasenzorial, ca un fluid invaluitor... Constantin CIOPRAGA O sublima blandete strabate in firea si in scrisul acestui excep tional pazitor al fiintei nationale. Am bagat de seama ca tocmai blandetea mioritica ii exaspereaza pe adversarii de azi ai lui Grigore Vieru — oameni acriti de necrutatoarea invidie a fratilor complotisti din balada. ...Mai multe poeme dimensioneaza o constiinta artistica profund implicata in problematica umanitatii actuale. Grigore Vieru, fiind nu numai o constiinta nationala prin excelenta, ci si — tocmai prin aceasta — o mare constiinta a timpului nostru. De la tonul elegiac el trece firesc la ironia grava si chiar la virulenta. Asadar, nu e vorba de un poet monocord, cum s-ar parea la o lectura grabita. Theodor CODREANU Folclorul si traditiile populare conjugate in mod organic si firesc cu valorile perene ale literaturii nationale si universale stau la temelia creatiei lui Grigore Vieru. Haralambie CORBU Bland si viteaz, traditionalist si modern, Grigore Vieru ne-a dat o Albinuta pentru intreaga Romanie de azi si de maine. Eugen COSERIU ...Poetul a revitalizat vechi modalitati expresive, mai intai duiosul cantec de leagan, nascatorul „curateniei“ omenesti si saditorul linistit al bunatatii la copii, apoi simbolul, parabola si sentinta. Victor CRACIUN ...De aproape patru decenii cei care s-au latit peste noi nu inceteaza sa se intrebe cu mirare: de unde s-a luat Grigore Vieru? Cand nu trebuie sa fie, cand toata intelectualitatea basarabeana a fost decimata, deportata, speriata, strivita din fasa si locul fusese ars inca pentru o suta de ani inainte. ...Grigore Vieru este mai mult decat un poet, el este un destin. Nicolae DABIJA Grigore Vieru are o metafora care este numai a lui: o planeta pe jumatare rasarita de dupa zarea pamantului. Clara, palpabila, reala, misterioasa si aproape. Liviu DAMIAN Grigore Vieru este un propagandist al limbii vorbite de toti conatio nalii sai. El inainteaza cu succes folosind in lupta literara lira sa poetica. A fost comparat pe buna dreptate cu Eminescu, Cosbuc, Goga, Blaga, dar aceasta comparatie nu trebuie oprita la nivelul exprimarii artistice. Viorel DINESCU Nazuind a patrunde si a exprima in mod dialectic tendintele polare ale vietii, imbinarea organica a traditiilor nationale cu cele general umane, inaltul umanism si dramatismul coplesitor al mesajului de idei, inovatia indrazneata si maiestria democratica, magia cuvintelor simple si caracterul abisal al trairilor — iata calitatile ce asigura poeziei lui Grigore Vieru o originalitate exceptionala, un profund caracter national. Mihail DOLGAN De scara inaltelor descoperiri se apropie lirica pura a moldoveanului Grigore Vieru si poemele dramatice ale lituanianului Iustinas Martin kiavicius cu patrunderea lor adanca a legilor lumii si destinului uman. Sunt unul dintre vieristi. Imi place poezia sa, iar omul imi e foarte drag. Ivan DRACI (Ucraina) Gesturile sale adesea spiritualizate, de fiinta fragila si celesta toto data, lasa loc, la ceas de incordare, unor stari de maxima intensitate, cand poetul este capabil sa arda si sa se consume tragic pentru durerile neamului sau intreg. Poet national, asa cum cere acest moment istoric, Grigore Vieru este, de fapt, un vizionar al poeziei romanesti de azi, e marea constiinta indurerata a Basarabiei. Mihai DRAGAN Activitatea sa literara, politica, educativa, a facut din Grigore Vieru una dintre cele mai puternice personalitati luptatoare pentru drepturile omului in Republica Moldova, adesea viata sa fiind amenintata sau chiar in pericol, desi el s-a manifestat numai prin cuvant si blandete. In 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Romane pentru contributia sa la cultura romana, la unitatea culturala si spirituala intr-o Europa unita. Ar fi o mare tragedie ca o asemenea personalitate sa fie distrusa ori obligata sa-si paraseasca tara. Pentru valoarea operei sale si curajul neclintit pe drumul pe care a pornit propun ca Grigore Vieru sa candideze la acordarea Premiului Nobel pentru Pace. Mihai DRAGANESCU Vieru, pare-se, are un singur erou, un singur ideal, un singur chip, care ii strapunge creatia dintr-un capat in altul. Acesta sta scufundat in contextul versurilor ca un aisberg in valurile marii si numai rar apare de sub valuri cu o creasta, cu o frunte noua. Versurile lui vin fierbinti, palpitand pana la ultima virgula, vin sa strecoare in sufletul cititorului un fior de dragoste si sfintenie pentru pamantul natal. Ion DRUTA Poezia lui Grigore Vieru e ca o risipire pe toate drumurile, pe toate cararusele, ca o mreaja delicata in care nimeresti numaidecat. ...Ma refer la beneficul tuturor poetilor dupa lectiile poetice reali zate de Grigore Vieru prin aceste curse de cuvinte comune, de situatii mai mult decat comune si rasfrante in mesaje poetice coplesitoare. Iulian FILIP Indragostit de muzica, si-a oferit multe creatii unor compozitori si cantareti talentati, si impreuna au lasat lucrari valoroase, unele adevarate imnuri nationale, cantate pe mari scene publice. La succesul lor a contribuit si fiorul mistic mostenit de la icoana Mamei sale, de la stramosii sai crescuti cu credinta lui Dumnezeu si Hristos Mantuitorul, dar si inoculat de soarta tragica a crucificatei sale Basarabii natale. Petru GHELMEZ Contemporan, pe de o parte, cu Harap Alb si Danila Prepeleac, poetul moldav e contemporan, pe de alta parte, cu optzecistii. El canta, cu efecte exceptionale, pe o claviatura neobisnuit de ampla, ceea ce presupune o complexitate a eului creator. Paradoxala complexi tate, caci se ascunde sub aerul gratios al simplitatii, sub nepasarea inocenta a ludicului. Gheorghe GRIGURCU ...Destinul i-a harazit chinurile si fericirea de a deschide larg usile instructiei nationale in Basarabia. Prin contributia sa la cresterea puilor de romani si-a inscris cu cinste numele alaturi de marii Pestalozzi, Komensky, Usinski, Ion Creanga, Spiru Haret. ...Grigore Vieru de la primul pas facut in scrisul romanesc si-a asumat constient rolul de continuator al lui Alexei Mateevici. Intr-o epoca cu mult mai tragica pentru neamul romanesc. Stelian GRUIA Poezia lui Grigore Vieru refuza definitiile, sparge recipientele verbale si se arata la fiecare lectura mereu alta, mai variata si incomoda regulilor frazeologiei. Ion HADARCA Va cunosc opera de multi ani, am facut chiar si un curs despre ea cu studentii de la romana din facultatea noastra. Am fost cu totii fascinati de poezia dumneavoastra. Klaus HEITMANN (Germania) N-ar avea nici un rost sa insir aici marile merite ale poetului si ale omului politic Grigore Vieru, cel care s-a aflat pe baricade in vremuri in care catelandrii ce-l musca acum in haita nu cutezau barem sa crac neasca. Poetul de la Pererita si-a castigat prin truda, talent si lupta curajoasa un loc si-n istoria literaturii si-n istoria Romaniei pe care nu i le poate sferterisi nimeni. Mircea Radu IACOBAN Dar cea mai frumoasa tema a poeziilor lui Grigore Vieru este iubirea niciodata egal impartita intre mama si iubita: intre siguranta modesta si darnica a mamei pentru care, orice s-ar intampla, el va ramane Fiul, si nesiguranta geloasa a iubitei care vrea mai mult si numai pentru sine, presimtind ca oricand poate pierde totul. Carolina ILICA In ce consta totusi atractia magnetica, puterea de a cuceri a versurilor sale? In muzicalitatea lor, in simplitatea lor, in neobisnuita adancime a sondarii sufletului omenesc, in ecoul patimirii neamului romanesc, in sentimentul de maretie a graiului, in treaza lumina iradiind din patria de pamant si de spirit tezaurizata in ele. Dumitru M. ION Prin Vieru s-a primenit la noi nu numai limba poeziei, ci si cugetul ei. Prin Camasile — acest poem cu epoca mare — poetul a rebutat dogmele unei vetuste poetici, a scos catusele cliseului de pe vers si i-a intors ceea ce ne caracterizeaza: simtirea. In Formular ne-a caracterizat istoria. In Legamant ne-a amintit ca nu suntem singuri. ...Dupa O, mama... nu cunosc la noi o mai izvorata din durere si mai unduita de recunostinta poezie: Pe drum verde, pe drum alb. Acum dorul nostru de mama are doua maluri. Eugen LUNGU ...Vieru nu este niciodata un imitator, el se refera constient la anumiti autori pe care-i iubeste, pe care-i stie pe de rost, si se lasa impresionat de atmosfera lor sau le preia cu detasare unele elemente tehnice. Nicolae MANOLESCU Inzestrat cu o intuitie si cu un har de pedagog innascut, calitati care-si trag seva din intelepciunea populara, poetul a stiut sa imbine in modul cel mai armonios posibil elemente de pedagogie populara autohtona cu rigorile didacticii clasice si ale celei moderne. Nicolae MATCAS O conditie sine qua non a talentului autentic este simpletea formei de expresie si greutatea gandului. In poezia lui Grigore Vieru aceste notiuni sunt ingemanate, ele s-au nascut impreuna cu bobul in spicul de grau. Cuvintele vin dintr-un miracol, au ceva magnific in ele. Ion MELNICIUC Grigore Vieru nu se complace in cautarea unor zorzoane verbalistice, nu-si estompeaza zbuciumatul gand cu „gaselnite“ ermetice, nu sfideaza vorbirea simpla. El, dimpotriva, are veneratie fata de cuvantul obisnuit, din popor, cuvant ce de mult e cernut prin sita vremii. Numai ca el stie sa-i descopere nuante proaspete, sa-l inzestreze cu o vigoare noua. George MENIUC Ce diferentiaza glasul lui Grigore Vieru conferindu-i un prestigiu special in contextul liricii basarabene, e o anume densitate, o tensiune, o nota de dramatism interiorizat. Dumitru MICU Viziunea lui asupra lumii nu este statica, ci proteica, in schimbarile innoitoare ciocnindu-se patimile, noul si vechiul. Al. MIHAILOV (Rusia) Exista (...) imprejurari istorice cand umanismul se esentializeaza pe plan cultural in anumite spirite ale veacului, capatand o expresie de maxima potentare pe diverse planuri. Atunci cuvantul arde ca in cartile lui Balcescu, in discursurile lui Kogalniceanu, in versurile lui Goga. Acest umanism generos il gasim si in versurile scrise de Grigore Vieru. In asemenea situatii cuvantul devine apel, esenta a unei gandiri focalizate, grefata pe acele evenimente de tara, de neam, de vatra matriciala. Romul MUNTEANU Grigore Vieru se cuprinde in inima romanilor ca Varful cu Dor in lumina Bucegilor, ca mireasma pelinului in campia Baraganului, ca strugurii in viile Moldovei intregi si ca miraculoasa noapte a colindelor in fereastra copilariei. Tot timpul inspirat si bland si plin de furtunile ce domina povestea Nistrului inscriindu-si durerea in Marea Neagra. Fanus NEAGU A spus intotdeauna ce gandeste, cine este si cum este. A fost intotdeauna egal cu sine, aidoma „clipei“ si „izvorului“. A luptat deschis pentru adevarul istoric, pentru limba, cultura. Anii din urma sunt martori fideli ai fiintarii sale in fapta si in cuvant. Tudor PALLADI Poezia lui Grigore Vieru a facut mai mult pentru unitatea nationala a tuturor romanilor decat toti politicienii si decat toate armatele la un loc. Si pentru ca unitatea nationala nu este pe de-a-ntregul realizata, Vieru e o rana, iar poezia lui e o drama. ...Vieru e de pretutindeni din Romania. Romanii au impresia ca-l cunosc din tata-n fiu, recunoscand in gandirea si sensibilitatea lui un tipar genetic imposibil de imitat si de tradat. Chiar situatia existentiala a lui Vieru seamana pana la identitate cu situatia poporului roman. Mereu amenintat, mereu fragil, mereu suferind si mereu nemuritor. Adrian PAUNESCU Cu spatiu canonic matern — constanta a liricii vierene — contacteaza alte spatii, armonizand (...) sau nearmonizand, uneori fuzionand (...), alteori stramtorandu-l. Ele formeaza un fel de chenar, de rama in care se integreaza icoana mamei. Emilian GALAICU-PAUN In poezia lui Grigore Vieru neamul apare intreg si statornic... metafora izvorului se descifreaza drept simbol al unei miscari fara inceput si sfarsit. Vl. PASLARU Poetul lucrurilor simple si pure, al inceputurilor si permanentelor locuieste Limba Romana cu uluitoare nevinovatie si admirabila raspundere. Memoria, neuitarea sunt indatoriri de la care fiul neamului nu abdica niciodata. Irina PETRAS ...Scriitorii din Chisinau, cu Grigore Vieru intre protagonisti, aduc din exil limba romana si alfabetul ei. In urma cu 5—6 ani, opera poetului era citita dincolo de Prut prin priza acestui misionism luminat, pentru ca in prezent „europenistii“ sa o acuze de un prozelitism al unui romanism desucheat. Petru POANTA Il domina, intr-o obsedanta emblema, prezenta mamei a...i. Figu ra modelatoare a imaginarului devine o metafora atotcuprinzatoare care, daca e legata in mod mai explicit de evenimentul biografic decat la poetul Laudei somnului, nu e mai putin semnificativa pentru ansamblul viziunii. Ion POP Sa recunoastem, in Nu am, moarte, cu tine nimic, forta extra ordinara a fiintei plapande si invincibile care dialogheaza cu moartea ca in cuvintele din batrani. Fantastica este, in Reaprindeti candela, reinfiintarea omului in Dumnezeul degerat la maini si la picioare, reintors si el acasa, intre apele moldave. D. R. POPESCU Rasfoirea indelungata a frumoasei carti de poezii a lui Grigore Vieru, Steaua de vineri, ne reaminteste de un univers de care, altfel, incepusem sa ne instrainam, crezandu-l in noi, de la sine inteles. Nicolae PRELIPCEANU Ravnind simplitatea si limpiditatea (asadar accesibilitatea), acest lirism are o misie: sta sub semnul urgentei, tinteste comunicarea si comuniunea. Este nevoie de o astfel de poezie si-ti trebuie curaj pentru a o scrie simplu. Stihurile sale se deschid nevoilor sufletesti, citindu-le aflam ca le stiam. Adrian Dinu RACHIERU Versurile lui Grigore Vieru despre mama sunt de asemenea neobis nuite, deloc simple. Principalul, insa, in ele nu-i cultura versului, oricat de importanta ar fi, ci cultura sentimentului. Stanislav RASSADIN (Rusia) Zdrelindu-si apele de coltii de stanca, de prabusiri si intoarceri, poezia sa ne lasa speranta sarbatorii, a victoriei binelui, frumosului si adevarului, ca in basme. Agnesa ROSCA Pastrand proportiile, Vieru si generatia sa reprezinta pentru aceasta provincie romaneasca napastuita mereu de istorie ceea ce a fost la inceputul secolului generatia lui Goga, pentru Transilvania. Similitudinea de destin are si o prelungire in plan poetic. Sub presiunea circumstantelor, poezia se intoarce la un limbaj mai simplu si isi asuma in chip deliberat un mesianism national pe care, in conditii normale, lirismul pur il evita. ...Acest poet nascut de miresmele si durerile pamantului sau, asezat — dupa o vorba cunoscuta — in calea rautatilor, nu se rusineaza sa-si poarte tragedia si iubirea pe fata. Eugen SIMION Grigore Vieru este un mare si adevarat poet. El transfigureaza natura gandirii in natura naturii. Ne imprimavareaza cu o toamna de aur. Cartea lui de inima pulseaza si imi influenteaza versul plin de dor, de curata si pura limpezire. Nichita STANESCU Un destin ce s-a intrecut pe sine in cruzime l-a obligat pe Grigore Vieru sa fie nu numai un cantaret al istoriei, asa cum orice poet are dreptul sa fie, ci si un tragic fauritor de istorie. In aceasta postura era nu doar firesc, se impune cu necesitate ca asupra lui sa cada bolovanii celor ce lovesc tot ce e valoare si tot ce e sfant. Miron SCOROBETE Distinsul domn Grigore Vieru este o salcie singurateca langa foi ignifuge. Poezia sa este ontologie, ontologia sa este poezie. Ochii delicati ca o peninsula atica nu ii ascund virilitatea spiritului, gandul lung-prelung strabatator printr-un deal devenit dor. Ca devenire, domnia sa a devenit. Ca sentiment domnia sa exista. Ca idee domniile tuturor nu au putut spulbera acest plop ca un fir de iarba pe care il auzim cum creste. Ion STRATAN Una din coordonatele valoroase ale Albinutei consta in faptul ca poetul nu s-a limitat numai la a-l invata pe copil literele alfabetului si numaratul; imaginile si sentimentele cuprinse in carte intotdeauna poarta in ele o incarcatura morala, in stare sa produca in sensibilitatea celor mici adevarate efecte estetice si educative. Arcadie SUCEVEANU Amuzanta, spirituala, de-o inalta inventivitate si spontaneitate artistica, poezia lui Grigore Vieru destinata copiilor te captiveaza prin armonia simplitatii aparente si a complexitatii subtextuale cu implicatii psihologice semnificative, cu accente de sinteza profunde, uneori dramatice. Raisa SUVEICA Ceea ce confera o frumusete tragica poeziei lui Grigore Vieru este tocmai constiinta valorii imense a limbii. Nu conteaza faptul ca aceasta supraevaluare se datoreaza unor circumstante istorice, important este ca ea are un efect estetic, facand cuvintele la fel de pretioase ca apa in desert. Cand citim sau ascultam o poezie de Grigore Vieru, ni se transmite sentimentul ca trebuie sa acordam o importanta maxima fiecarui cuvant, pentru ca a fost obtinut cu greu. In felul acesta se reconstituie ceva din conditia critica a limbajului poetic. Alex. STEFANESCU ...Un poet si un om de mare cultura care a condus intr-un fel destinul culturii basarabene in momente in care toti am desperat. Ei bine, istoricul care sunt vrea sa depuna marturie ca atunci cand toti paream usor naivi (ca istorici), el a fost un om pragmatic (ca poet). Se cuvine sa vedem in Grigore Vieru un apostol, un luptator cu modestia sa bine cunoscuta. Razvan THEODORESCU Cu Liviu Damian, poetul trecut dincolo de „Prutul“ ce desparte viata de moarte, am vorbit pe-ndelete despre scriitorii Basarabiei captive si un nume se desprindea staruitor din cele rostite de el: Grigore Vieru. Mi l-a descirs. Mi l-a „povestit“... Si (nici azi nu inteleg cum) am primit un volumas cu coperte negre (!) tiparit in bucoavne rusesti cu o delicata dedicatie din partea autorului. Gratie celor opt ani de limba rusa cu care eram scolit, am parcurs mai usor decat s-ar fi crezut paginile ce mi-au revelat (brusc, definitiv) un mare poet si un frate. Grigore era pe atunci doar un june poet (eu eram doar tanar, dintr o generatie careia tarziu i s-a spus saizecista) si foarte repede poeziile lui din carticica neagra erau citite cu glas tare in carciuma Casei Scriitorilor despre care se povestesc acum toate blestematiile uitandu-se ca era, mai inainte de toate, un club literar, ba chiar nobiliar; si acolo, ne uimeam de vibratia unor versuri pe care inimile le primeau cu solemna deschidere. Cartea exista, ne-o treceam unul altuia, cartea isi sticlea copertele de smoala, dar autorul ne parea enigmatic, sortit sa ne ramana necunoscut. Incepuseram sa calatorim, la Paris, in America, in Italia. Ni se parea din cale-afara de extravaganta o calatorie pana la... Chisinau. Nimeni nu pleca acolo si, evident, nimeni nu se intorcea spre a ne spune ce si cum. Mult mai tarziu am inceput vagi „schimburi culturale“ si am inceput sa-l vad in carne si oase (mai mult in oase) pe Grigore Vieru. (Mi-a trecut pragul si la masa de ospat, el singur — dupa Nichita — i-a spus mamei mele mama.) L-am ascultat pana dincolo de noapte si, fara a ne promite alte intalniri sau schimburi de scrisori, am ramas, de atunci, impreuna. Impreuna cand aproape am vorbit prin translator. Se realiza o coproductie de film animat in care celebrul Gopo era dublat din partea „moldoveneasca“ de fiica temutului prim secretar de gubernie, Bodiul. Filmul avea si muzica: o compusese Eugen Doga pe versurile lui Vieru. Astfel ca la o agapa oferita de Asociatia Scriitorilor, fiind odrasla regala in capul mesei, a fost ingaduit si Grigore Vieru. S-a mancat, s-a baut. Nu prea s-a vorbit. Bodiul pretindea ca nu vorbeste nici romaneste, nici „moldoveneste“, drept care conversa in rusa. Lucru greu pentru noi. Atunci nastrusnicul Fanus Neagu a inceput sa se produca in auzul doamnei-domnisoarei cu teribile ziceri mascaricesti spre a vedea daca, intelegandu-le talcul, gingasul obraz va rosi. Si a rosit. Mai apoi, cand eu am fost mai mare peste 50 de ani (vorba cronicii), Grigore mi-a trimis un ravas de felicitare de undeva din Crimeea, unde bolea el intr-un sanatoriu. Alaturi de marcile postale a lipit si doua frunze uscate (de smochin?). Ne-am vazut apoi la Chisinau dupa ce el isi legase numele de cateva istorice izbanzi ale Moldovei independente, si anume adoptarea grafiei latine, alegerea tricolorului ca steag national si adoptarea ca imn national a coplesitorului „Desteapta-te, romane“. Era iubit. Oamenii il salutau pe strazi. Vazandu-ne ca asteptam un autobuz ce nu mai venea, un posesor de masina a oprit si a deschis portierele Moskviciului. A refuzat banii. Fiind fericit sa-l aiba alaturi pe Vieru. Si tot la Chisinau, urcand cu el treptele intunecatei scari ce ducea spre apartamentul in care abia se mutase: l-am vazut citind un „graffiti“ de langa usa lui, scris in limba, vai, lui Tolstoi: „Vei muri pe 21 decembrie!“ Ti s-a mai intamplat? l-am intrebat. Mi-a raspuns ca asa traieste el, sub amenintare. De ce 21 si nu 20 sau 22 decembrie? Fiindca, e posibil, 21 decembrie e ziua aniversara a nasterii lui Stalin. Apoi l-am intalnit in Bucurestii mei, bucurandu-ma ca totdeauna de gandul lui bun, rostit cu vorbe aproape de ruga, de inefabila lui amicalitate. I-am vazut versurile trase in semne latinesti. Si i-am vazut numele laudat. Si apoi tavalit in murdara cerneala a „pamfletelor“: Ce cauta Vieru in Bucuresti? Sa se duca acasa! Go home Vieru!! Dupa ce a fost 58 de ani roman (ce-i drept, cu acte rusesti), Vieru e, de alti doi ani, roman cu buletin de identitate. Are doua „tari“, ceea ce e prea mult pentru infinita sa modestie. Are doua case. Si, fiind mai mult pe drumuri, nici una. E viu. Are frenetici admiratori, ba chiar si dusmani. E spionul lui Eminescu la Bucuresti. Traieste intr-un palat somptuos (trei odai zidite de beton, cismea, becuri etc.) aflat nu spun unde, oricum, aproape lipit de blocul in care stau si eu cu atata confort... Soarta ne-a adus in cuprinsul doar al unei prajini de pamant. Cum stiu unde sta, mai ca i-as scrie cu un piron isusiac pe zid: La multi ani, Grigore! Peste o suta de ani vei muri! Gheorghe TOMOZEI Iubirea e la Grigore Vieru o prizma magica, in care se rasfrange in toata profunzimea si complexitatea sufletul, lumea inconjuratoare cu multiplele ei probleme. Elena TAU Harul de a crea si melodii nu a aparut din senin. Imaginea sonora porneste la Grigore Vieru de la expresia muzicala puternica si esential organica a versurilor sale. Iulia TIBULSCHI Nu e vorba la Grigore Vieru de o simpla si rudimentara sinceritate sentimentala, ci de o atitudine grava, plina de demnitate, fata de poezie si fata de umanitate. Andrei TURCANU ...In literatura romana postbelica, poetul Grigore Vieru este mesagerul Basarabiei victimizate. Prin el s-a aflat ca lumea romaneasca dintre Prut si Nistru, intrata sub ocupatia sovietica, n-a sucombat, continuand sa-si vorbeasca limba si sa scrie romaneste. ...Prin traiectoria literara a lui Grigore Vieru reconstituim traiectoria culturala a lumii romanesti de dincolo de Prut, fata de care acesta s-a prezentat mereu ca un exponent. ...Grigore Vieru pare la prima vedere poetul unei singure teme si al unor mijloace simple si lipsite de variatie. Dificultatea este de a-l analiza, atunci cand pare inanalizabil. In realitate scrisul lui Grigore Vieru este bifurcat si diversificat. Mihai UNGHEANU Grigore Vieru este poetul acestei triste comete pre nume Basarabia. El si-a cucerit dreptul de a fi numit poet national, poetul intregii tari. Cartile sale au trecut Prutul devenind o permanenta vibranta in casele romanilor, iar Albinuta sa polenizeaza cu harnicie florile romanismului zburand pe deasupra sarmei ghimpate. Ion UNGUREANU Prin anii ’80 eram cu Vieru in satul Lapusna. Dupa intalnirea de la scoala, de, ne pregateam de duca si numai ce vad ca un om alearga spre noi: — E-he-he, mai Grigore, tu esti?! Era un consatean de la Pererita mutat la Lapusna, Melniciuc imi pare ca-i spunea, ba mai mult chiar, a umblat cu Vieru intr-o clasa cand erau mici. Bucuros, ne-a luat in ospetie si-l tot batea pe Grigore pe umar: — Iti aduci aminte, tu mi-ai scos spinul acela din picior... Ta-a-are ma durea, bre, si tu mi l-ai scos. Apoi, vesel, trecea la altele si iar se intorcea la spin. Vieru clipea din ochi: au trecut de atunci 40 de ani, dar nu voia sa-l dezamageasca si dadea din cap, chipurile, tine minte. Se vede ca asa a fost, ma gandeam, dar eu stiam mai multe decat omul acela simpatic: Vieru a scos spinul nu numai din piciorul lui, ci si din sufletul a sute de mii de copii basarabeni, ba mai mult chiar: din sufletul neamului nostru. Spiridon VANGHELI Despre poetul Grigore Vieru se poate vorbi sub aspectul diferitelor arte ale cuvantului si mai ales in aceasta imperechere fireasca — mama, graiul. Cele mai vechi cuvinte, pe care cu atata talent le-a redescoperit Grigore Vieru. Ion VATAMANU Adorat de unii, contestat de altii, poetul isi poarta faptura fragila intre Bucuresti si Chisinau, ca o privighetoare mistuita de dor. Nici cei ce-l aclama, nici cei ce-l hulesc nu pot adauga si nu pot scadea nimic din valoarea intangibila, de simbol intrat in templurile neamului, a poeziei sale. Titus VAJEU Opera lui Grigore Vieru are astazi o reverberatie profunda in sensibilitatea si constiinta adevaratilor oameni de la noi, poetul fiind consacrat printre nemuritorii Academiei Romane. Teodor VARGOLICI Pentru artistii plastici care practica grafica de carte poezia lui Grigore Vieru, imaginile pe care le contine ea, este ca o mana cereasca. Gheorghe VRABIE Grigore Vieru a scris poate cele mai frumoase poezii despre mama. Imant ZIEDONIS (Letonia) |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite |
|