u7l16ly
1. Haimanale -; satul unde s-a nascut 
Satul in care s-a nascut Caragiale se numea Haimanale si el se gaseste 
  la jumatatea distantei dintre Ploiesti si Targoviste langa manastirea 
  Margineni . Satul Haimanale din judetul Prahova , era o adunatura de casute 
  saracacioase , cu oameni pripasiti pe acele coclauri -; de unde provine 
  si numele ironic al catunului . 
  Caragiale s-a nascut la data de 30 ianuarie 1852 in casa lui Luca , gramaticul 
  manastiri Margineni si Cati find numit Iancu si alintat Iancutu -; viitorul 
  scriitor Nenea Iancu . 
  Este botezat la data de 7 ferbruarie 1852 la biserica manastirii . 
2. Parintii si rudele 
 Tarziu , I.L. Caragiale recunoaste ca este nepotul unui grec bucatar 
  . Bunicii dinspre tata , Stefan si Maria , isi aveau radacinile in 
  insula Indra , din golful Egina , aproape de Atena . Ei venisera in Tara 
  Romaneasca in suita domnului fanariot Ion Caragea in anul 
  1812. 
  Dupa fuga lui Caragea in timpul faimoasei ciume , Stefan si Maria care 
  purtau initial numele de Caragea devenit mai apoi Caragialii ,au ramas pe malurile 
  Dambovitei unde meseria de bucatar este foarte cautata . 
  Stefan si Maria au avut cinci copii : Luca , Costache , Ecaterina , Anastasia 
  si Iorgu . Venirea lor in Tara Romaneasca a fost cu noroc, cei trei 
  frati Caragiale si-au inscris numele in istoria teatrului romanesc 
  , I.L. Caragiale a devenit mare scriitor clasic roman , iar feciorii acestuia 
  Mateiu Caragiale a devenit prozator si Luca Ion Caragiale a devenit poet simbolist 
  . 
  Tatal lui I.L. Caragiale , Luca a fost actor dar fiindca familia saracise renunta 
  . El se casatorise cu Caliopi , actrita la Societatea Filarmonica . Din cauza 
  neantelegerilor se desparte de Caliopi , renunta la teatru si isi 
  gaseste o slujba in administratia Manastirii Margineni , fiind copist 
  devenind apoi secretar al sfintei manastiri . 
  Mama lui I.L. Caragiale este Ecaterina Chiriac Caraboa nascuta in 1815 
  la Brasov intr-o familie de aromani si care traia cu Luca Caragiali 
  inca din anul 1848 desi nu erau casatoriti . Desi la nasterea lui Iancutu 
  avea 37 de ani , isi pastrase frumusetea din vremea tineretii . 
 
3. Iancutu, copilasul tatutului
Crescand, Ion Luca, are o copilarie asemanatoare cu cea a lui Mihai Eminescu. 
  Cei doi viitori prieteni ascultau povesti, bateau clocaurile si faceau tot felul 
  de nazdravanii impreuna.
  Mama, Ecaterina, ii scria sotului ei care se afla la Bucuresti in 
  interes de serviciu: ,, Iancutu, copilasul nostru cel scump, saruta mana tatutului si la toti 
  si la toate rudele; el se afla sanatos, voinic impreuna cu mama lui …”
  Ii placea foarte mult apa, iar la numai cativa anisori hoinarea 
  ,, ca un salbatic, catre apusul soarelui”. El asculta basmele spuse de 
  mosnegi si de batrane.
  Cand implinise sapte ani, tatal, se muta cu familia la Ploiesti, 
  unde devenise avocat.
4. Scolar la Ploiesti
  Este incredintat dascalui Haralambie si parintelui Marinache de la biserica 
  Sf. Gheorghe unde invata slova chirilica unde excact ca strengarii din 
  amintirile lui Creanga faceau tot felul de nazdravanii pentru care dascalul 
  Haralambie le aplica cate o festila si doua palme .
  Odata iesit de sub tutela popii Marinache ,elevul Iancu va urma Scoala Domneasca 
  nr1 din Ploiesti intre anii 1859-1864 find inscris in clasa 
  a II a unde scrie frumos si invata bine iesind al III lea in clasa 
  .
  In clasa a III a este profund impresionat de institutorul sau Basile Dragosescu 
  , dascal deosebit , de la care a invatat cu litere strabune toata romaneasca 
  pe care o stiu.Nuielusa acestuia era o adevarata bagheta magica , mai ales la 
  insusirea ortografiei . Cand scoala a fost vizitata de domnitorul 
  Cuza , institutorul a rostit un cordial cuvant de salut care a miscat 
  asistenta . Urmeaza clasa a IV a cu invatatorul Mihail Georgescu . Se 
  pare ca urmeaza clasa aVa in particular incheind ciclul gimnazial 
  in anul 1867 la gimnaziul Sfintii Petru si Pavel avind note bune 
  mai putin la purtare unde avea nota 6 , ceea ce dovedeste ca adolescentul era 
  zbenguit ca in Haimanale . Se presupune ca urmeaza clasa a V a de liceu 
  in Bucuresti unde se mutase cu mama si sora sa . Nu a facut multi purici 
  la liceul bucurestean marturisind ca si-a facut studii la scoala lumii …
5. Unchii si lumea teatrului 
  Intre anii 1868-1870 urmeaza Conservatorul din Bucuresti la clasa de mimica 
  si declamatie a unchiului sau Costache Caragiale . Este vremea cand il 
  cunoaste pe Eminescu , tanar ratacitor cu trupele de teatru de care il 
  va lega o mare prietenie . 
  Unchii sai se dedicasera teatrului avand patima scenei care il subjuga 
  pentru totdeauna pe Iancu . Ucenicia ca actor i-a folosit mai apoi la scrierea 
  comediilor si schitelor sale inegalabile . La dorinta tatalui sau este incadrat 
  ca copist la tribunalul din Ploiesti unde va lucra doar cateva luni . 
  Este anul 1870, cand tatal sau se stinge la varsta de 58 de ani 
  . 
  Dupa inmormantarea tatalui sau renunta la postul de copist si se 
  dedica teatrului , gazetariei si literaturii . 
  Ca si Eminescu calatoreste cu trupele de teatru ale unchiului sau Iorgu , iar 
  in stagiunea 1871 -; 1872 este sufler si copist la Teatrul National 
  din Bucuresti . Din leafa mica trebuiau sustinute material mama Cati si sora 
  Lenci. 
6. Limba ascutita , O noapte furtunoasa , O scrisoare pierduta.
  Alaturi de actori si gazetari traieste in lumea berariilor bucurestene 
  , unde cunoaste fel de fel de tipuri de oameni , pe care apoi le va surprinde 
  literar , ca nimeni altul . Inteligentul cu limba ascutita nu tace . Are umor 
  , verva si sarcasm . Debuteaza in anul 1873 in revista umoristica 
  Ghimpele , continuatoarea revistei Nichipercea unde semna cu numele Car si Palicar 
  . Cu rubrica umoristica colaboreaza la ziarul Telegraful . Este girant responsabil 
  la gazeta Alegatorul liber si redactor al Claponului. Colaboreaza la ziarul 
  conservator Timpul , unde este coleg cu Slavici si Eminescu . 
  Toate aceste exercitii gazetaresti pregateau piesele de teatru comice , schitele 
  si momentele umoristice care l-au consacrat . Nenea Iancu , cel cu limba ascutita 
  , isi ascutea si pana …
  La 21 mai 1878 Teatrul National din Bucuresti reprezinta cu succes piesa Roma 
  invinsa a lui Alexandre Parodi tradusa de catre Caragiale . Este lucrarea 
  care produce debutul lui Caragiale la Junimea , in revista careia Convorbiri 
  literare isi va publica principalele opere . 
  In ziua de 12 noiembrie 1878 citeste la Junimea , O noapte furtunoasa 
  , despre care Iacob Negrutzzi spunea : o piesa citita atat de bine ca 
  ne-am tavalit de ras . 
  Premiera acestei piese are loc la 18 ianuarie 1879 in reprezentatia Teatrului 
  National din Bucuresti , cu o sala aproape plina , care s-a bucurat de un succes 
  complex si meritat . Ecoul piesei a fost diferit , unii au aplaudat sincer , 
  altii au aplaudat cu noduri in gat . Cronicile teatrale liberale 
  spun despre piesa ca este un atentat la morala cetateneasca . 
  A doua reprezentatie a piesei este un mare succes cu toate incercarile 
  de a o compromite . Apoi piesa este scoasa din repertoriul teatrului . Cu toata 
  impotrivirea adversarilor comedia este tiparita si publicata in 
  revista Convorbiri literare , iar la invitatia lui Maiorescu , Caragiale pleaca 
  intr-o calatorie la Viena intr-o vacanta de zece zile . 
  Scrie in continuare farsa Conu Leonida fata cu reactiunea publicata in 
  numarul din februarie al Convorbirilor literare . Comedia a fost jucata de Teatrul 
  de Vara din gradina Rasca . Cei de la putere se mai pacalisera odata cu 
  piesele lui Caragiale . 
  Anii 1881-1883 sunt anii in care este revizor scolar in judetele 
  Neamt-Suceava iar apoi in judetele Arges-Valcea , in urma 
  unui incident cu prietenul sau Eminescu , legat de Veronica Micle . Este perioada 
  cand calatoreste mult prin tara , cunoste pe viu realitatile vietii , 
  precum si multe figuri care se vor regasi in operele sale . Din leafa 
  sa intretine in continuare pe mama Cati si sora Lenci . Scrie capodopera 
  O scrisoare pierduta , pe care o citeste in sedinta Junimii din 6 octombrie 
  1884 in prezenta lui Alecsandri . Este reprezentata de Teatrul National 
  din Bucuresti ,la 13 noiembrie in regia lui C.I. Nottara , publicata in 
  revista Convorbiri literare in februarie 1885. 
  Urmatoarea lucrare este farsa de carnaval D-ale carnavalului apreciata de Maiorescu 
  drept hazlie . S-a jucat la Nationalul bucurestean la data de 8 aprilie 1885 
  starnind ropote de aplauze cat si fluieraturi . Este scoasa de pe 
  afis fiindu-i reprosata din nou imoralitatea in limbaj . Maiorescu ii 
  ia apararea publicand in revista Convorbiri literare articolul Comediile 
  d-lui Caragiale . 
7. Om fara noroc si … familist , o mostenire si norocul care-i surade
  In zadar crezuse Caragiale ca din teatru se va imbogati si va castiga 
  sa traiasca bine el , mama Cati si sora sa Lenci . Totalizand banii primiti 
  dupa sase mari piese , dupa traducerea piesei Roma invinsa , isi 
  da seama ca a castigat multe fluieraturi si articole rautacioase in 
  presa vremii si putini bani . Nici din gazetarie nu castiga cine stie 
  ce . Lucreaza la ziarul de orientare liberala Vointa nationala , preda ca suplinitor 
  la Liceul Sf . Gheorghe . Are nevoie de multi bani deoarece se naste fiul sau 
  Mateiu Caragiale din legatura cu Maria Constantinescu . In primavara anului 
  1888 este numit director general al teatrelor , dar in anul 1889 isi 
  da demisia . Este perioada cand devine familist casatorindu-se cu Alexandrina 
  Burelly fica unui arhitect . Impreuna cu sotia voiajaza de placere in 
  Italia . Apar o serie de carti ale scritorului dar este respins de la premiul 
  Academiei cu drama Napasta . 
  Caragiale era sarac la fel ca Eminescu prietenul care murise la 15 ianuarie 
  1889,facandu-l sa verse lacrimi amare . 
  Dar norocul se schimba si primeste o mostenire din partea unei matuse bogate 
  anume Ecaterina Momolo Cardini in a carei stapanire intra in 
  anul 1904 dupa un lung proces . 
  Putea sa nu mai scrie pentru cativa banuti si multe articole rauvoitoare 
  dar omul cu noroc nu se putea vindeca de patima scrisului careil va urma 
  pana la moarte . 
  
  8. Eminescu si Caragiale 
  Sentimntal , Caragiale plangea dupa ochelarii sai de miop . Prietenul 
  sau Eminescu pe care o data in viata il jignise sufleteste nu mai 
  era . Iancu mai varsase odata la crimi amare in anul 1883cand aflase 
  ca D-l Eminescu a inebunit .
  Acum in iunie la inmormantarea Luceafarului va scrie articolul 
  In Nirvana unde va povesti cum l-a cunoscut pe Eminescu . Isi facea 
  reprosuri deoarece prietenia lor fusese tulburata de Veronica Micle fata de 
  care Caragiale fusese atras . Acesta aventura trecatoare l-a ranit profund pe 
  poet . A urmat regretul Veronicai , impacarea cu Eminescu si despartirea 
  de Caragiale. Se spune ca din acest episod erotic a rabufnit ca o perla dintr-o 
  scoica ranita nestemata Luceafarul , in care Catalin , viclean copil de 
  casa n-ar fi altul decat nenea Iancu . 
  Caragiale povesteste despre intalnirea sa cu Eminescu din tinerete 
  care stia nemteste si citea in gura mare pe Schiller culcat in fan 
  . Apoi aveau sa lucreze amindoi la ziarul Timpul . Luau masa la vereun 
  birt impreuna cu Slavici apoi se indreptau spre casa lui Eminescu 
  unde Caragiale il provoca pe Eminescu : 
  -Mai , drept sa-ti spun , mie Kant al tau mi se pare un moftangiu . 
  Atunci Mihai lua foc si ceasuri intregi vorbea despre filozofia germana 
  , fiind un excelent profesor celor doi prieteni . 
 
9. Berarul 
  Dupa ce si-a scandalizat contemporani prin piesele sale , el ii mai scandalizeaza 
  odata facandu-se berar . Deschide in anul 1893 o berarie in 
  Gabroveni,unde se retragea intr-o odaie rezervata la o bere cu prietenii 
  . Mai infiinteaza Beraria academica Bene Bibendi , Beraria cooperativa 
  si Gambrinus . Ii placeau bericica , gretarelul si barfa literara 
  . Cate personaje , din scrierile sale nu a intalnit in 
  lumea pitoreasca a berariilor .
  
  10. Procesul Caion, Alexandrina si copii , exil de bunavoie la Berlin
  In sase ani isi scrisese comediile care au fost primite cu fluieraturi 
  si articole rautacioase . Drama Napasta a fost reprezentata pe scena in 
  data de 3 februarie 1890 si nu a fost fluierata dar cronicile literare au fost 
  foarte aspre si jignitoare la adresa lui nenea Iancu . Procesul Caian celebru 
  in istoria literaturii romane i-a dat bataie de cap deoarece un 
  student intarziat pe nume Constantin Al . Ionescu- Caion , pe care 
  Caragiale il ironizase , publica doua articole calomnioase in Revista 
  literara : Domnul Caragiale si Domnul Caragiale n-a plagiat a copiat . 
  In aceste articole acest Caion sustine ca dramaturgul a copiat drama de 
  la un autor ungur pe nume Istvan Kemeny . Dupa informari prealabile afla ca 
  nu exista nici un autor cu acest nume si nici o lucrare cu acest titlu si isi 
  da seama ca lucratura este clar politica . El il da in judecata 
  pe Caion , fiind aparat magistral de avocatul si scriitorul Delavrancea . Excrocul 
  Caion a fost condamnat iar mai apoi achitat . Procesul Caion , insa , 
  l-a macinat stiind cine se ascunde in spatele acestuia . 
  Acum sa vorbim putin de iubirile lui nenea Iancu . Dupa aventura cu poeta Veronica 
  Micle se retrage . Se indragosteste de o tanara pe nume Fridolina 
  , dragoste care nu ii este impartasita . Dupa aceea se indragosteste 
  de Maria Constantinescu , care ii daruieste un fiu pe Mateiu . Desi nelegalizata 
  legatura lor , el il recunoaste pe Mateiu ca fiu al sau . In anul 
  1889 se casatoreste cu Alexandrina Burely care i-a nascut doua fetite care i-au 
  murit de tuse convulsiva . Sotia sa ii mai daruieste doi copii un baiat 
  Luca - Luky si o fata Ecaterina -;Tuschi . 
  Ajuns la capatul rabdarii , incoltit de dusmani mai mici sau mai mari 
  avind o avere bunicica se hotaraste sa se exileze departe de tara stabilindu-se 
  la Berlin in anul 1904 . Face mai multe calatorii in tara cu prilejul 
  unor evenimente , unele fericite altele nefericite . Locuieste mai multi ani 
  in diferite case in Berlin ultima fiind locuinta din Schoneberg 
  , unde isi primea toti musafirii din tara . 
11. Cum s-a stins marele scriitor 
  
  Aflat la Berlin in casa spatioasa , inima slabita ii da un semnal 
  . La inceput de iunie se simte mai bine si are chef de calatorii . In 
  seara zilei de 8 iunie 1912 statea de vorba cu fiul sau Luky in biroul 
  de lucru . A doua zi sotia sa l-a gasit in jurul pranzului cu ziarul 
  in mana intre masuta de noapte si pat . Inima lui nu mai batea 
  si avea obrazul linistit . Scriitorul a fost inmormantat in 
  cimitirul protestant din Schoneberg , iar in toamna este adus la Bucuresti 
  si inmormantat la cimitirul Bellu nu departe de mormantul 
  lui Eminescu . 
Opera lui I.L.Caragiale 
  Opera lui Caragiale cuprinde patru mari capitole si se poate structura in 
  : epoca marilor creatii dramatice , epoca momentelor schitelor si amintirilor 
  , epoca nuvelelor si povestirilor si activitatea de gazetar . 
  Activitatea de gazetar a lui Caragiale se intinde pe intreaga perioada 
  a vietii artistului iar articolele sale au avut ca lait motiv satira si infierarea 
  oranduirii in care traia . 
  De altfel intreaga sa opera este o fresca satirica a epocii sale . Ceea 
  ce este de necrezut este ca si astazi Caragiale prin opera sa este foarte actual 
  . Satira sociala a epocii sale este actuala si astazi . 
  Daca este sa facem o paralela intre societatea descrisa de Caragiale si 
  cea contemporana diferentele sunt minore in toate domeniile de activitate 
  . 
  Articolele sale din gazetele timpului infiereaza toate racilele societatii 
  . Exemplificam aceste spuse cu diferite titluri . Astfel clasa politica si toate 
  masinatiunile politice ale vremii sunt foarte bine structurate in capodopera 
  sa O scrisoare pierduta in care satirizeaza demagogia , fanfaronada , 
  prostia , lipsa de scrupule , santajul politic si amoros , lacomia , ingamfarea 
  si altele . Aceste sunt actuale si astazi de parca acum ar fi scrise . 
  Nejunsurile scolii romanesti din acea epoca sunt descrise tot prin satira 
  . El ataca corpul profesoral slab pregatit , fara scrupule , saracia din scoli 
  , copii saraci sunt pusi in antiteza cu cei bogati . Semnificative in 
  acest sens sunt schitele :Un pedagog de scoala noua , Bacalaureat , Lantul slabiciunilor 
  si altele . Ciudat este faptul ca astazi la 150 de ani de la nasterea scriitorului 
  scoala romanesca se confrunta cu aceleasi neajunsuri satirizate de nenea 
  Iancu . 
  Ia atitudine fata de exploatarea taranilor de catre mosieri si modul in 
  care a fost inabusita rascoala taraneasca de la 1907 in articolul 
  1907 din primavara pana in toamna . 
  Anii 1878 -; 1890 reprezinta epoca marilor creatii dramatice ale lui I.L.Caragiale 
  . Incepand cu anul 1877 Caragiale publica cronici dramatice care 
  dovedesc grija pentru dezvoltarea teatrului romanesc . 
  Este perioada cand apar marile opere cum sunt : O noapte furtunoasa , 
  Conu Loenida fata cu reactiunea , O scrisoare pierduta , Napasta . 
  Apare ca gen literar portretul satiric iar in operele sale nenea Iancu 
  intalnim multe tipuri de portrete prin care satirizeaza defectele 
  personajelor ca exponenti ai societatii . 
  O alta epoca literara a creatiei lui Caragiale o reprezinta Momentele si schitele. 
  Acestea sunt scrise dupa epoca pieselor teatrale . Ele sunt adevarate perle 
  umoristice si satirice . Excelent realizate si de tot hazul sunt : D-l Goe , 
  Vizita , Bubico , Five a clock si altele . In acestea sunt criticate moravurile 
  si naravurile oamenilor si ale societatii . 
  Un alt gen este nuvela , care au fost scrise in parteaa doua a vietii 
  sciitorului . Aici umorul este parasit cu problematica grava a existentei ca 
  in drama Napasta.Dintre acestea amintim O faclie de Pasti , Pacat , Doua 
  loturi , In vreme de razboi . 
  Caragiale este atras de nuvela fantastica , gen literar deosebit de gustat de 
  toti cititorii . Dintre acestea amintim : Kir Ianulea , La hanul lui Manjoala 
  , Calul dracului , Abu Hasan si altele . 
  Talent realist , creator insetat de o viata mai buna , Caragiale a reusit 
  sa ridice literatura realist -; critica la culmile ei . Se poate spune 
  ca el a preluat in opera sa si a ridicat la un nivel inalt critica 
  din opera lui Alecsandri si Filimon adaptata la epoca in care traieste 
  . 
  Particularitatea creatiei lui Caragiale o reprezinta comicul cu puternice radacini 
  sociale . Numit la o sezatoare literara umorist el s-a simtit insultat el fiind 
  un satiric , un acuzator . 
  Purtatoare a unui bogat continut de viata opera lui Caragiale este un model 
  de maiestrie literara . Ca si Eminescu sau Creanga , marele satiric avea o inalta 
  constiinta a raspunderii sale ca artist . Lucra cu cea mai mare grija cu migala 
  straduindu-se sa obtina concizie si claritate desavarsita . De aici impresia 
  de lucru perfect cizelat in operele sale . 
  In ciuda tuturor faqlsificarilor operei sale , in ciuda nerealistei 
  puneri in scena a pieselor lui Caragiale , masele largi ale poporului 
  au stiut sa vada in aceste piese , momente , schite , nuvele si povestiri 
  , opere geniale puse in slujba luptei lor . 
  Critici literari 
Opera lui Caragiale a fost indelung disecata adulata sau hulita de contemporanii 
  sai in functie de interesul de clasa . Dar nimeni nu a putut sa nege valoarea 
  lor literara prieteni sau dusmani . 
  Mentionam citeva pareri ale unor critici de renume . 
  “ Un condei mai stapanit n-a existat vreodata , nici aiurea si rareori 
  un creaqtor mai mare a nimicit cu mai multa pasiune opera sa pentru ca n u corespundea 
  celor mai nobile intentii artistice . Dar in acelasi timp , mintea lui 
  era plina de planuri uriase , de figuri extraordinare , de actiuni exagerate 
  , de contraste tari , de atacuri revolutionare , de paradoxe nebune si nicodata 
  nu era mandru decat atunci cand putea sa prinda in senina 
  forma clasica rece ceva din conceptiile unui romantism inflacarat”.
  N. Iorga -; I.L.Caragiale 1912 
“E bine sa staruim pentru locul pe care Ion Luca il ocupa in 
  scrisul romanesc , cu entuziasm , cu inalta prtuire si asupra celeilalte 
  fizionomii a literatului povestitorul de originala substanta si expresie . “ 
  
  Pompiliu Constantinescu -; Scrieri 1967
“ In timp ce opera antecesorilor sai e numai fragmentara si de 
  multe ori turnata in tipare de fabricatie romantica , singur Caragiale 
  urmareste cu metoda si cu toate variatele dispozitii artistice ale temperamentului 
  sau studiul minutios al societatii in mijlocul careia traieste . “ 
  
  Perpessicius -; Mentiuni de istoriografie 1957