u7l16ly
1. Haimanale -; satul unde s-a nascut
Satul in care s-a nascut Caragiale se numea Haimanale si el se gaseste
la jumatatea distantei dintre Ploiesti si Targoviste langa manastirea
Margineni . Satul Haimanale din judetul Prahova , era o adunatura de casute
saracacioase , cu oameni pripasiti pe acele coclauri -; de unde provine
si numele ironic al catunului .
Caragiale s-a nascut la data de 30 ianuarie 1852 in casa lui Luca , gramaticul
manastiri Margineni si Cati find numit Iancu si alintat Iancutu -; viitorul
scriitor Nenea Iancu .
Este botezat la data de 7 ferbruarie 1852 la biserica manastirii .
2. Parintii si rudele
Tarziu , I.L. Caragiale recunoaste ca este nepotul unui grec bucatar
. Bunicii dinspre tata , Stefan si Maria , isi aveau radacinile in
insula Indra , din golful Egina , aproape de Atena . Ei venisera in Tara
Romaneasca in suita domnului fanariot Ion Caragea in anul
1812.
Dupa fuga lui Caragea in timpul faimoasei ciume , Stefan si Maria care
purtau initial numele de Caragea devenit mai apoi Caragialii ,au ramas pe malurile
Dambovitei unde meseria de bucatar este foarte cautata .
Stefan si Maria au avut cinci copii : Luca , Costache , Ecaterina , Anastasia
si Iorgu . Venirea lor in Tara Romaneasca a fost cu noroc, cei trei
frati Caragiale si-au inscris numele in istoria teatrului romanesc
, I.L. Caragiale a devenit mare scriitor clasic roman , iar feciorii acestuia
Mateiu Caragiale a devenit prozator si Luca Ion Caragiale a devenit poet simbolist
.
Tatal lui I.L. Caragiale , Luca a fost actor dar fiindca familia saracise renunta
. El se casatorise cu Caliopi , actrita la Societatea Filarmonica . Din cauza
neantelegerilor se desparte de Caliopi , renunta la teatru si isi
gaseste o slujba in administratia Manastirii Margineni , fiind copist
devenind apoi secretar al sfintei manastiri .
Mama lui I.L. Caragiale este Ecaterina Chiriac Caraboa nascuta in 1815
la Brasov intr-o familie de aromani si care traia cu Luca Caragiali
inca din anul 1848 desi nu erau casatoriti . Desi la nasterea lui Iancutu
avea 37 de ani , isi pastrase frumusetea din vremea tineretii .
3. Iancutu, copilasul tatutului
Crescand, Ion Luca, are o copilarie asemanatoare cu cea a lui Mihai Eminescu.
Cei doi viitori prieteni ascultau povesti, bateau clocaurile si faceau tot felul
de nazdravanii impreuna.
Mama, Ecaterina, ii scria sotului ei care se afla la Bucuresti in
interes de serviciu: ,, Iancutu, copilasul nostru cel scump, saruta mana tatutului si la toti
si la toate rudele; el se afla sanatos, voinic impreuna cu mama lui …”
Ii placea foarte mult apa, iar la numai cativa anisori hoinarea
,, ca un salbatic, catre apusul soarelui”. El asculta basmele spuse de
mosnegi si de batrane.
Cand implinise sapte ani, tatal, se muta cu familia la Ploiesti,
unde devenise avocat.
4. Scolar la Ploiesti
Este incredintat dascalui Haralambie si parintelui Marinache de la biserica
Sf. Gheorghe unde invata slova chirilica unde excact ca strengarii din
amintirile lui Creanga faceau tot felul de nazdravanii pentru care dascalul
Haralambie le aplica cate o festila si doua palme .
Odata iesit de sub tutela popii Marinache ,elevul Iancu va urma Scoala Domneasca
nr1 din Ploiesti intre anii 1859-1864 find inscris in clasa
a II a unde scrie frumos si invata bine iesind al III lea in clasa
.
In clasa a III a este profund impresionat de institutorul sau Basile Dragosescu
, dascal deosebit , de la care a invatat cu litere strabune toata romaneasca
pe care o stiu.Nuielusa acestuia era o adevarata bagheta magica , mai ales la
insusirea ortografiei . Cand scoala a fost vizitata de domnitorul
Cuza , institutorul a rostit un cordial cuvant de salut care a miscat
asistenta . Urmeaza clasa a IV a cu invatatorul Mihail Georgescu . Se
pare ca urmeaza clasa aVa in particular incheind ciclul gimnazial
in anul 1867 la gimnaziul Sfintii Petru si Pavel avind note bune
mai putin la purtare unde avea nota 6 , ceea ce dovedeste ca adolescentul era
zbenguit ca in Haimanale . Se presupune ca urmeaza clasa a V a de liceu
in Bucuresti unde se mutase cu mama si sora sa . Nu a facut multi purici
la liceul bucurestean marturisind ca si-a facut studii la scoala lumii …
5. Unchii si lumea teatrului
Intre anii 1868-1870 urmeaza Conservatorul din Bucuresti la clasa de mimica
si declamatie a unchiului sau Costache Caragiale . Este vremea cand il
cunoaste pe Eminescu , tanar ratacitor cu trupele de teatru de care il
va lega o mare prietenie .
Unchii sai se dedicasera teatrului avand patima scenei care il subjuga
pentru totdeauna pe Iancu . Ucenicia ca actor i-a folosit mai apoi la scrierea
comediilor si schitelor sale inegalabile . La dorinta tatalui sau este incadrat
ca copist la tribunalul din Ploiesti unde va lucra doar cateva luni .
Este anul 1870, cand tatal sau se stinge la varsta de 58 de ani
.
Dupa inmormantarea tatalui sau renunta la postul de copist si se
dedica teatrului , gazetariei si literaturii .
Ca si Eminescu calatoreste cu trupele de teatru ale unchiului sau Iorgu , iar
in stagiunea 1871 -; 1872 este sufler si copist la Teatrul National
din Bucuresti . Din leafa mica trebuiau sustinute material mama Cati si sora
Lenci.
6. Limba ascutita , O noapte furtunoasa , O scrisoare pierduta.
Alaturi de actori si gazetari traieste in lumea berariilor bucurestene
, unde cunoaste fel de fel de tipuri de oameni , pe care apoi le va surprinde
literar , ca nimeni altul . Inteligentul cu limba ascutita nu tace . Are umor
, verva si sarcasm . Debuteaza in anul 1873 in revista umoristica
Ghimpele , continuatoarea revistei Nichipercea unde semna cu numele Car si Palicar
. Cu rubrica umoristica colaboreaza la ziarul Telegraful . Este girant responsabil
la gazeta Alegatorul liber si redactor al Claponului. Colaboreaza la ziarul
conservator Timpul , unde este coleg cu Slavici si Eminescu .
Toate aceste exercitii gazetaresti pregateau piesele de teatru comice , schitele
si momentele umoristice care l-au consacrat . Nenea Iancu , cel cu limba ascutita
, isi ascutea si pana …
La 21 mai 1878 Teatrul National din Bucuresti reprezinta cu succes piesa Roma
invinsa a lui Alexandre Parodi tradusa de catre Caragiale . Este lucrarea
care produce debutul lui Caragiale la Junimea , in revista careia Convorbiri
literare isi va publica principalele opere .
In ziua de 12 noiembrie 1878 citeste la Junimea , O noapte furtunoasa
, despre care Iacob Negrutzzi spunea : o piesa citita atat de bine ca
ne-am tavalit de ras .
Premiera acestei piese are loc la 18 ianuarie 1879 in reprezentatia Teatrului
National din Bucuresti , cu o sala aproape plina , care s-a bucurat de un succes
complex si meritat . Ecoul piesei a fost diferit , unii au aplaudat sincer ,
altii au aplaudat cu noduri in gat . Cronicile teatrale liberale
spun despre piesa ca este un atentat la morala cetateneasca .
A doua reprezentatie a piesei este un mare succes cu toate incercarile
de a o compromite . Apoi piesa este scoasa din repertoriul teatrului . Cu toata
impotrivirea adversarilor comedia este tiparita si publicata in
revista Convorbiri literare , iar la invitatia lui Maiorescu , Caragiale pleaca
intr-o calatorie la Viena intr-o vacanta de zece zile .
Scrie in continuare farsa Conu Leonida fata cu reactiunea publicata in
numarul din februarie al Convorbirilor literare . Comedia a fost jucata de Teatrul
de Vara din gradina Rasca . Cei de la putere se mai pacalisera odata cu
piesele lui Caragiale .
Anii 1881-1883 sunt anii in care este revizor scolar in judetele
Neamt-Suceava iar apoi in judetele Arges-Valcea , in urma
unui incident cu prietenul sau Eminescu , legat de Veronica Micle . Este perioada
cand calatoreste mult prin tara , cunoste pe viu realitatile vietii ,
precum si multe figuri care se vor regasi in operele sale . Din leafa
sa intretine in continuare pe mama Cati si sora Lenci . Scrie capodopera
O scrisoare pierduta , pe care o citeste in sedinta Junimii din 6 octombrie
1884 in prezenta lui Alecsandri . Este reprezentata de Teatrul National
din Bucuresti ,la 13 noiembrie in regia lui C.I. Nottara , publicata in
revista Convorbiri literare in februarie 1885.
Urmatoarea lucrare este farsa de carnaval D-ale carnavalului apreciata de Maiorescu
drept hazlie . S-a jucat la Nationalul bucurestean la data de 8 aprilie 1885
starnind ropote de aplauze cat si fluieraturi . Este scoasa de pe
afis fiindu-i reprosata din nou imoralitatea in limbaj . Maiorescu ii
ia apararea publicand in revista Convorbiri literare articolul Comediile
d-lui Caragiale .
7. Om fara noroc si … familist , o mostenire si norocul care-i surade
In zadar crezuse Caragiale ca din teatru se va imbogati si va castiga
sa traiasca bine el , mama Cati si sora sa Lenci . Totalizand banii primiti
dupa sase mari piese , dupa traducerea piesei Roma invinsa , isi
da seama ca a castigat multe fluieraturi si articole rautacioase in
presa vremii si putini bani . Nici din gazetarie nu castiga cine stie
ce . Lucreaza la ziarul de orientare liberala Vointa nationala , preda ca suplinitor
la Liceul Sf . Gheorghe . Are nevoie de multi bani deoarece se naste fiul sau
Mateiu Caragiale din legatura cu Maria Constantinescu . In primavara anului
1888 este numit director general al teatrelor , dar in anul 1889 isi
da demisia . Este perioada cand devine familist casatorindu-se cu Alexandrina
Burelly fica unui arhitect . Impreuna cu sotia voiajaza de placere in
Italia . Apar o serie de carti ale scritorului dar este respins de la premiul
Academiei cu drama Napasta .
Caragiale era sarac la fel ca Eminescu prietenul care murise la 15 ianuarie
1889,facandu-l sa verse lacrimi amare .
Dar norocul se schimba si primeste o mostenire din partea unei matuse bogate
anume Ecaterina Momolo Cardini in a carei stapanire intra in
anul 1904 dupa un lung proces .
Putea sa nu mai scrie pentru cativa banuti si multe articole rauvoitoare
dar omul cu noroc nu se putea vindeca de patima scrisului careil va urma
pana la moarte .
8. Eminescu si Caragiale
Sentimntal , Caragiale plangea dupa ochelarii sai de miop . Prietenul
sau Eminescu pe care o data in viata il jignise sufleteste nu mai
era . Iancu mai varsase odata la crimi amare in anul 1883cand aflase
ca D-l Eminescu a inebunit .
Acum in iunie la inmormantarea Luceafarului va scrie articolul
In Nirvana unde va povesti cum l-a cunoscut pe Eminescu . Isi facea
reprosuri deoarece prietenia lor fusese tulburata de Veronica Micle fata de
care Caragiale fusese atras . Acesta aventura trecatoare l-a ranit profund pe
poet . A urmat regretul Veronicai , impacarea cu Eminescu si despartirea
de Caragiale. Se spune ca din acest episod erotic a rabufnit ca o perla dintr-o
scoica ranita nestemata Luceafarul , in care Catalin , viclean copil de
casa n-ar fi altul decat nenea Iancu .
Caragiale povesteste despre intalnirea sa cu Eminescu din tinerete
care stia nemteste si citea in gura mare pe Schiller culcat in fan
. Apoi aveau sa lucreze amindoi la ziarul Timpul . Luau masa la vereun
birt impreuna cu Slavici apoi se indreptau spre casa lui Eminescu
unde Caragiale il provoca pe Eminescu :
-Mai , drept sa-ti spun , mie Kant al tau mi se pare un moftangiu .
Atunci Mihai lua foc si ceasuri intregi vorbea despre filozofia germana
, fiind un excelent profesor celor doi prieteni .
9. Berarul
Dupa ce si-a scandalizat contemporani prin piesele sale , el ii mai scandalizeaza
odata facandu-se berar . Deschide in anul 1893 o berarie in
Gabroveni,unde se retragea intr-o odaie rezervata la o bere cu prietenii
. Mai infiinteaza Beraria academica Bene Bibendi , Beraria cooperativa
si Gambrinus . Ii placeau bericica , gretarelul si barfa literara
. Cate personaje , din scrierile sale nu a intalnit in
lumea pitoreasca a berariilor .
10. Procesul Caion, Alexandrina si copii , exil de bunavoie la Berlin
In sase ani isi scrisese comediile care au fost primite cu fluieraturi
si articole rautacioase . Drama Napasta a fost reprezentata pe scena in
data de 3 februarie 1890 si nu a fost fluierata dar cronicile literare au fost
foarte aspre si jignitoare la adresa lui nenea Iancu . Procesul Caian celebru
in istoria literaturii romane i-a dat bataie de cap deoarece un
student intarziat pe nume Constantin Al . Ionescu- Caion , pe care
Caragiale il ironizase , publica doua articole calomnioase in Revista
literara : Domnul Caragiale si Domnul Caragiale n-a plagiat a copiat .
In aceste articole acest Caion sustine ca dramaturgul a copiat drama de
la un autor ungur pe nume Istvan Kemeny . Dupa informari prealabile afla ca
nu exista nici un autor cu acest nume si nici o lucrare cu acest titlu si isi
da seama ca lucratura este clar politica . El il da in judecata
pe Caion , fiind aparat magistral de avocatul si scriitorul Delavrancea . Excrocul
Caion a fost condamnat iar mai apoi achitat . Procesul Caion , insa ,
l-a macinat stiind cine se ascunde in spatele acestuia .
Acum sa vorbim putin de iubirile lui nenea Iancu . Dupa aventura cu poeta Veronica
Micle se retrage . Se indragosteste de o tanara pe nume Fridolina
, dragoste care nu ii este impartasita . Dupa aceea se indragosteste
de Maria Constantinescu , care ii daruieste un fiu pe Mateiu . Desi nelegalizata
legatura lor , el il recunoaste pe Mateiu ca fiu al sau . In anul
1889 se casatoreste cu Alexandrina Burely care i-a nascut doua fetite care i-au
murit de tuse convulsiva . Sotia sa ii mai daruieste doi copii un baiat
Luca - Luky si o fata Ecaterina -;Tuschi .
Ajuns la capatul rabdarii , incoltit de dusmani mai mici sau mai mari
avind o avere bunicica se hotaraste sa se exileze departe de tara stabilindu-se
la Berlin in anul 1904 . Face mai multe calatorii in tara cu prilejul
unor evenimente , unele fericite altele nefericite . Locuieste mai multi ani
in diferite case in Berlin ultima fiind locuinta din Schoneberg
, unde isi primea toti musafirii din tara .
11. Cum s-a stins marele scriitor
Aflat la Berlin in casa spatioasa , inima slabita ii da un semnal
. La inceput de iunie se simte mai bine si are chef de calatorii . In
seara zilei de 8 iunie 1912 statea de vorba cu fiul sau Luky in biroul
de lucru . A doua zi sotia sa l-a gasit in jurul pranzului cu ziarul
in mana intre masuta de noapte si pat . Inima lui nu mai batea
si avea obrazul linistit . Scriitorul a fost inmormantat in
cimitirul protestant din Schoneberg , iar in toamna este adus la Bucuresti
si inmormantat la cimitirul Bellu nu departe de mormantul
lui Eminescu .
Opera lui I.L.Caragiale
Opera lui Caragiale cuprinde patru mari capitole si se poate structura in
: epoca marilor creatii dramatice , epoca momentelor schitelor si amintirilor
, epoca nuvelelor si povestirilor si activitatea de gazetar .
Activitatea de gazetar a lui Caragiale se intinde pe intreaga perioada
a vietii artistului iar articolele sale au avut ca lait motiv satira si infierarea
oranduirii in care traia .
De altfel intreaga sa opera este o fresca satirica a epocii sale . Ceea
ce este de necrezut este ca si astazi Caragiale prin opera sa este foarte actual
. Satira sociala a epocii sale este actuala si astazi .
Daca este sa facem o paralela intre societatea descrisa de Caragiale si
cea contemporana diferentele sunt minore in toate domeniile de activitate
.
Articolele sale din gazetele timpului infiereaza toate racilele societatii
. Exemplificam aceste spuse cu diferite titluri . Astfel clasa politica si toate
masinatiunile politice ale vremii sunt foarte bine structurate in capodopera
sa O scrisoare pierduta in care satirizeaza demagogia , fanfaronada ,
prostia , lipsa de scrupule , santajul politic si amoros , lacomia , ingamfarea
si altele . Aceste sunt actuale si astazi de parca acum ar fi scrise .
Nejunsurile scolii romanesti din acea epoca sunt descrise tot prin satira
. El ataca corpul profesoral slab pregatit , fara scrupule , saracia din scoli
, copii saraci sunt pusi in antiteza cu cei bogati . Semnificative in
acest sens sunt schitele :Un pedagog de scoala noua , Bacalaureat , Lantul slabiciunilor
si altele . Ciudat este faptul ca astazi la 150 de ani de la nasterea scriitorului
scoala romanesca se confrunta cu aceleasi neajunsuri satirizate de nenea
Iancu .
Ia atitudine fata de exploatarea taranilor de catre mosieri si modul in
care a fost inabusita rascoala taraneasca de la 1907 in articolul
1907 din primavara pana in toamna .
Anii 1878 -; 1890 reprezinta epoca marilor creatii dramatice ale lui I.L.Caragiale
. Incepand cu anul 1877 Caragiale publica cronici dramatice care
dovedesc grija pentru dezvoltarea teatrului romanesc .
Este perioada cand apar marile opere cum sunt : O noapte furtunoasa ,
Conu Loenida fata cu reactiunea , O scrisoare pierduta , Napasta .
Apare ca gen literar portretul satiric iar in operele sale nenea Iancu
intalnim multe tipuri de portrete prin care satirizeaza defectele
personajelor ca exponenti ai societatii .
O alta epoca literara a creatiei lui Caragiale o reprezinta Momentele si schitele.
Acestea sunt scrise dupa epoca pieselor teatrale . Ele sunt adevarate perle
umoristice si satirice . Excelent realizate si de tot hazul sunt : D-l Goe ,
Vizita , Bubico , Five a clock si altele . In acestea sunt criticate moravurile
si naravurile oamenilor si ale societatii .
Un alt gen este nuvela , care au fost scrise in parteaa doua a vietii
sciitorului . Aici umorul este parasit cu problematica grava a existentei ca
in drama Napasta.Dintre acestea amintim O faclie de Pasti , Pacat , Doua
loturi , In vreme de razboi .
Caragiale este atras de nuvela fantastica , gen literar deosebit de gustat de
toti cititorii . Dintre acestea amintim : Kir Ianulea , La hanul lui Manjoala
, Calul dracului , Abu Hasan si altele .
Talent realist , creator insetat de o viata mai buna , Caragiale a reusit
sa ridice literatura realist -; critica la culmile ei . Se poate spune
ca el a preluat in opera sa si a ridicat la un nivel inalt critica
din opera lui Alecsandri si Filimon adaptata la epoca in care traieste
.
Particularitatea creatiei lui Caragiale o reprezinta comicul cu puternice radacini
sociale . Numit la o sezatoare literara umorist el s-a simtit insultat el fiind
un satiric , un acuzator .
Purtatoare a unui bogat continut de viata opera lui Caragiale este un model
de maiestrie literara . Ca si Eminescu sau Creanga , marele satiric avea o inalta
constiinta a raspunderii sale ca artist . Lucra cu cea mai mare grija cu migala
straduindu-se sa obtina concizie si claritate desavarsita . De aici impresia
de lucru perfect cizelat in operele sale .
In ciuda tuturor faqlsificarilor operei sale , in ciuda nerealistei
puneri in scena a pieselor lui Caragiale , masele largi ale poporului
au stiut sa vada in aceste piese , momente , schite , nuvele si povestiri
, opere geniale puse in slujba luptei lor .
Critici literari
Opera lui Caragiale a fost indelung disecata adulata sau hulita de contemporanii
sai in functie de interesul de clasa . Dar nimeni nu a putut sa nege valoarea
lor literara prieteni sau dusmani .
Mentionam citeva pareri ale unor critici de renume .
“ Un condei mai stapanit n-a existat vreodata , nici aiurea si rareori
un creaqtor mai mare a nimicit cu mai multa pasiune opera sa pentru ca n u corespundea
celor mai nobile intentii artistice . Dar in acelasi timp , mintea lui
era plina de planuri uriase , de figuri extraordinare , de actiuni exagerate
, de contraste tari , de atacuri revolutionare , de paradoxe nebune si nicodata
nu era mandru decat atunci cand putea sa prinda in senina
forma clasica rece ceva din conceptiile unui romantism inflacarat”.
N. Iorga -; I.L.Caragiale 1912
“E bine sa staruim pentru locul pe care Ion Luca il ocupa in
scrisul romanesc , cu entuziasm , cu inalta prtuire si asupra celeilalte
fizionomii a literatului povestitorul de originala substanta si expresie . “
Pompiliu Constantinescu -; Scrieri 1967
“ In timp ce opera antecesorilor sai e numai fragmentara si de
multe ori turnata in tipare de fabricatie romantica , singur Caragiale
urmareste cu metoda si cu toate variatele dispozitii artistice ale temperamentului
sau studiul minutios al societatii in mijlocul careia traieste . “
Perpessicius -; Mentiuni de istoriografie 1957