V. Alecsandri este unul din marii fauritori ai literaturii romane si moldovenesti,el ne lasa ca mostenire o bogata si variata creatie literara.Opera lui Alecsandri este o oglinda,un ecou puternic al tuturor marilor evenimente din viata poporului,din viata Moldovei.V. Alecsandri scrie opere valoroase in toate domeniile ei,unul cel mai de pret si insemnate ca realizare artistica este poemul eroic "Dumbrava Rosie",creat pe baza documentelor istorice si motivelor folclorice.Alecsandri a studiat cronicile lesesti si letopisetile Moldovenesti pentru a reda dramatica ciocnire dintre oastea lui Stefan ce Mare cu armata cotropitoare a regelui polon Albert.Simburile poiemului e luat din legendele lui Ion Neculce si din "Descrierea Moldovei" de Dimitre Cantemir.Autorul il completeaza cu o legenda populara, potrivit careea stejarii Dumbravii Rosii sint sufletele de lesi, de oare ce fiind pusi in foc si arzind stejarii gem si pling.Cunoscator adinc al folclorului, Alecsandrii a cautat sa pastreze inainte de toate atmosfera baladelor si legendelor moldovenesti,privitoare la singeroasa lupta depe locul unde sa arat cu lesii pamintul shi sa semanat ghinda, din care sa ridicat Dumbrava Rosie . q7s16so
Cu bogatia de amanunte este descrisa in poem armata polona care isi facuse renume prin razboaiele de prada si de cotropire a tarilor deprinpejur. Biruintele capatate cu usurinta in alte tari slabesc armata polona:atit regele Albert, cit si ostasii lui devin trufasi, increzuti in puterile lor.Mobilul principal, care-l impinge pe rege sa porneasca razboi in potriva lui Stefan, este invidia; el nu poate suferi ca o tara mica, cum era Moldova, sa-i steie in cale.Spiritul ce dainuia in rindurile ostirii lisesti "deprinse la omor"este foarte bine caracterizata prin cuvintele, pe care le adreseaza regelui magnatii,cind afla de razboi:
"Spre care orizonturi salta-vom noi in zbor?
In care parte-i hoitul promis l-a noastre gheare
Sa-l rupem intr-o clipa, sa-l roadem, inghitim?
In care tari:teutone,romine sau magheare
Vrea Albert, craiul nostru pustiul sa-l latim?"
In poem se dau portretele marilor magnati care-l insotesc pe rege.Toti ei au nume sunatoare si faima de luptatori nenfricati.Alecsandri cauta se se mentina toata vremea in cadrul realului, insirind faptele de lupta ale magnatilor; fiecare din ei si-a capatat slava bine meritata in lupta cu turcii, tatarii.Dar tendinta lor deminanta ramine aceea dea prada, de a calca in picoare tarile mi mici.Hainele, armele lesilor se desting prin splendoare, bogatie.Ajungind pe pamintul moldovei, armata polona se deda orjilor.
Cu totul alta stare de spirit domneste in rindurile oastei lui Stefan. Ostenii moldoveni sint oameni simpli, deprinsi cu greul. Grosul oastei e alcatuit din tarani,veniti dea dreptul de la plug si inarmati "Cu arce,barde,coase si gheoage tintuite".Numele vitejilor lui Stefan nu sint sunatoare, ca ale lesilor; cei multi poarta nume prozaice ca Ciolpan din Pipirig,Balaur de la Galu , Matei Cirja ori nume de eroi de balade ca Alimos,Paun pe Codru, Mihu. Oastea moldoveneasca cimentata de sentimentul dragostei de tara.
Hotarirea neclintita a oastei moldovenesti de a-l zdrobi pe dusman este determinata de imprejurari concrete.Osteni sint martorii bejeniei norodnice a suferintelor populatiei cotropite de magnatii lesi.Tabloul orjiiei din tabara leseasca contrasteaza puternic cu jale si groaza ce crupinse satele Moldovei.Scriitorul reda foarte plastic bejenimea locuitorimii:
"Ce vuiet lung de care, ce tropot surd de vite,
Ce freamat de suspinuri,de glasuri nadusite
S-aud prin sanul noptii, prin neagra-ntunecime
Si catre munti se-ndreapta l-a codrilor desime?
Din cind in cind sub nouri, trecind ca o sageata,
Clipeste o lumina, si ca prin vis arata
Batrini cu fruntea goala plecata spre pamint,
Femei cu prunci in brate si pletele in vint,
Copile spaimintate manind turmele de oi
Si flacauasi in fuga minind cirduri de boi".
Din rindurile acestea se vede atitudinea de umanist a lui Alecsandri.Razboiul aduce suferinte poporului si mai ales copiilor, batrinilor,mamelor. Eroismul ostenilor lui Stefan este dictat de nevoea de a pune stavila jafului, de a apara pe cei slabi, de a apara pamintul insingerat.
Portretul lui Stefan este bine conturat in poem.Redind trasaturile lui de caracter, Alecsandri se tine indeaproape de textul cronicilor.Dar pe primul plan si mai plini de viata ramin totusi osteni lui Stefan. Poetul constient, ca forta hotaritoare in lupta cu cotropitorii ramine poporul.
Un alt personaj principal al poemului e regele Albert; el este ambitios, ingimfat si invidios. Dar pe cit de grozav se arata el in furia sa la inceputul poemului, pe atit de mic si nensemnat pare dupa infringerea suferita.
"Dumbrava Rosie" are ca tema lupta pentru libertate ,independenta a viitorului luminos al tarii, iar ideea este ca trebuie sa pastram cu sfintenie traditiile stramosilor nostri.
Batalia dintre Stefan si regele Albert are loc in Codrii Cosminului la granita dintre Moldova si Lehia, la sfirsitul secului XVI .
Motivele acestei opere sunt multe, variate asa cum sunt patriotismul, visul, iar ca laitmotiv apare antiteza intre imaginea focurilor de petrecere ale lesilor si cea a intunericului care apasa tinuturile rominesti pustiite.
Vasile Alecsandri da expresivitate si forta imaginii artistice a textului prin figurile de stil ca:comparatie"Barbati intre barbati ca muntele Ceahlaului prin muntii din Carpati",metafora "Deodata o lumina fantastic izbucneste",personificarea "Din departarea sufla un vint ce geme, plinge/ Si spune ca in zare ard sate si orase",epitet"Barbat intre barbati"-aici este evidentiata puternicia lui stefan cel mare.
Modurile de expunere care predomina in poemul "Dumbrava Rosie"sunt : naratiunea si descrierea.
Vasile Alecsandri ne aduce la cunostinta prin aceasta opera faptul ca poporul romin nazuieste spre o viata mai buna.