“El a izbucnit , ca si Mihai Eminescu ,de astfel , sa faca inalta poezie care sa fie sau macar sa para priceputa poporului si sa educe astfel marele lirism o categorie de oameni straini in chip obisnuit de literatura “ p8r2rf
George Calinescu
Creatia literara a lui George Cosbuc se confunda cu viata intregului popor, deoarece poetul a abordat o diversitate de teme cu larga arie de cuprindere, intre care si cele referitoare la trecutul de lupta al poporului nostru, oglindit in poezii ca “Trei, Doamne, si toti trei”,”O scrisoare de la Muselim-Selo” etc. sau la personalitati si evenimente istorice deosebite ilustrate in creatii ca “Decebal catre popor”,”Oltenii lui Tudor”.
Balada culta “Pasa Hassan” evoca unul dintre momentele importante ale istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni din august 1595, cand romanii condusi de Mihai Viteazul obtin o stralucita victorie impotriva turcilor cotropitori.
Primele trei strofe constuituie expozitiunea in care este prezentat tabloul confruntarii armatelor. Pasa, care state departe de oaste, il vede pe Mihai Viteazul cum conduce armata munteana si cum turcimea inspaimantata este impinsa in laturi si care cade in mocirla, in frunte cu Sinan “izbit de pe cal”.
Hassan era mirat pentru ca cu toate ca erau mai multi decat armata romana ei reuseau sa tina pasul .
Vazand acestea, pasa ii trimite lui Mihnea o porunca sa atace oastea romana pe la spate, incercuind-o.
Urmatoarele trei strofe contin intriga actiunii in care este infatisat Mihai Viteazul dominand campul de lupta, ingrozindu-I pe turci, dar mai ales pe Hassan, conducatorul lor.El il zareste pe Pasa, departe de lunca, ii ghiceste intentiile “alege vreo doi” si apoi se indreapta spre Pasa hotarat si curajos. Actiunea este foarte dimanica, fapt dat de prezenta din abundenta a verbelor de miscare, folosite la prezentul istoric, asa incat cititorul sa fie patruns in intregime de ea.
Secventa urmatoare reprezinta desfasurarea actiunii in care este infatisat, in esenta, atitudinea turcului si reactiile sale in fata unei astfel de realitati. Hassan, de uimire si de frica, are halucinatii: “El vede cum zboara flacaii Sucevei
El vede ca Bogdan e suflet de vant.”
Si de odata totul in fata ochilor se face negru pentru ca il vede pe ghiaurul Mihai indreptandu-se spre el. Mihai era curajos si hotarat si de accea I-a cerut Pasei sa se confrunte direct, dar Pasa auzind aceasta mai tare fuge. Lui ii este atat de frica incat il vede pe Voda un munte.
“Gigantica poart-o cupola pe frunte
Si vorba-I e tunet, rasufletul ger
Iar barda-I din stanga ajunge la cer,”
Mihai Viteazul il provoaca din nou adresandu-I-se tot in mod direct: ”Stai, Pasa! Sa piara azi unul din noi!” dar Pasa mai tare zoreste.
Ii este atat de spaima incat I se pare ca-n loc e tinut si de aceea isi da turbanul si vesmintele jos pentru a putea alerga mai repede. Pasa a ajuns pe culmea disperarii si stie ca unica lui scapare este sa I se roage lui Alah care,poate, ii va schimba soarta.
Punctul culminant il constituie scena cand este aproape de tabere si cand spahii pentru a-l salva pe Pasa ies din corturi grabiti.
Deznodamantul are o nota ironica pentru ca se presupune ca Hassan ar fi jurat ca va zace de spaima o luna, si pana si beii I-au dat dreptate pentru ca “Voda ghiaurul in toti a bagat o groaza nebuna”.
Intre versificatie si continutul de idei si sentimente pe care le exprima autorul exista o concordanta deplina.Masura, ritmaul amfibrahic si folosirea unor rime gerunziale au menirea de a sugera vuietul luptei, tropotul cailor, goana nebuna a lui Hassan, ritmul cavalcadei imprumutand parca ritmul versului grav,dinamic.