In romanul “Baltagul”, Sadoveanu contureaza o imagine impresionanta a unei lumi , lumea oierilor din zona de munte a Moldovei. Aceasta lume este una arhaica, in care datinile si traditiile coordoneaza viata, o lume care traieste in consonanta cu prefacerea cosmica , viata oamenilor desfasurandu-se in ritmul marilor ciclurilor naturale. g8n20nc
Exponenta a acestei lumi este Vitoria Lipan, romanul fiind o miscare sufleteasca a eroinei care , impresioneaza prin forta morala tenacitate si darzenie, prin simtul datoriei in numele adevarului si al dreptatii. Reprezentanta a comunitatii rurale a lumii oierilor, Vitoria prezinta trasaturile morale specifice lumii sale, dar si trasaturi ce o individualizeaza puternic.”Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, rabdatori in suferinte, placandu-le dragostea si datinile inca de la inceputul lumii,…ferindu-se de alte neamuri”, asa aprecieaza autorul colectivitatea din care se desprind individualizandu-se personajele romanului.
In centrul operei se afla Vitoria Lipan , personaj principal, personaj mitic si personaj-simbol pentru taranul roman; prezenta in ambele planuri ale actiunii, ea face legatura dintre acestea, antrenate in conflictul de baza , dar si in cele secundare.Ea este sotia lui Nechifor Lipan , oier din Magura Tarcaului, mama a doi copii :Minodora si Gheorghita , ramasa singura pentru ca sotul ei plecase sa cumpere oi.
Surprinzandu-si eroina in expozitiunea romanului, Sadoveanu creioneaza un sumar portret fizic, insistand asupra acelor detalii care sugereaza frumusetea fizica a femeii si trasaturile morale; apeleaza la descrierea portret, accentual cazand pe epitete”ochii ei capri , in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului”, “acei ochi aprigi si inca tineri ce cautau zari necunoscute”. Impresioneaza prin frumusetea si farmecul fizic, in ciuda celor 40 de ani pe care ii avea .
Accentul cade pe modalitati de caracterizare indirecte din care se dezvaluie trasaturile morale ale eroinei , trasaturi evidentiate prin fapte , gesturi, atitudini , comportamente , trairi sufletesti , modul de a vorbi , relatiile cu personajele si cu natura.Pentru creionarea profilului moral , Sadoveanu apeleaza si la caracterizarea directa , facand aprecieri privind trasaturile morale ale acesteia.
Reprezentand lumea oierilor, Vitoria se dovedeste o priceputa si harnica gospodina care stie sa-si organizeze bine gospodaria conform sarcinilor traditionale ale femeilor din aceasta societate de tip arhaic , societate care se conduce dupa legile nescrise ale traditiei.( uneori Vitoria avea cutezanta de-a pleca calare pentru a face schimb de produse cu cei din zona campiei).Harnica , meticuloasa, priceputa, ea conduce o gospodarie mare cu multe acarituri.
Ca sotie , Vitoria se impune prin credinta si dragoste statornica pe care i-o poarta lui Lipan. Recunostea autoritatea sotului in familie , in virtutea codului moral arhaic, desi uneori se arata aspra , intransigenta. In calitate de mama , Vitoria este caracterizata prin dragostea pentru cei doi copii si preferand insa pe Gheorghita in care ea vede intrupata dragostea ei pentru Lipan.Cu Minodora se arata mai aspra educandu-o in spiritua traditiei si intervenea sever ori de cate ori aceasta incalca datina.
Surprinsa intr-un moment de neliniste generata de intarzierea sotului plecat din toamna , Vitoria se dovedeste capabila sa aprecieze concret timpul scurs , raportandu-l la legile transhumantei; isi iubea sotul cu o dragoste statornica , considerandu-se datoare de-al respecta , de-al asculta , recunoscandu-i calitatea de stapan. Atitudinea fata de Lipan (dragostea, spiritul datoriei) sta la baza actiunilor personajului: preia o parte din responsabilitatile sotului plecat , vegheaza cu strictete si severitate la bunul mers al gospodariei.
Solutiile problemelor sale le cauta in conformitate cu normele traditionale ale mediului sau respectand datinile , traditia , obiceiurile ; Vitoria apeleaza la preot unde cauta un sfat , dat si la vrajitoare , baba Maranda de la care asteapta o explicatie a intarzierii lui Lipan. Cunoscatoare a firii umane , stiindu-l pe Lipan si obiceiurile sale , slabiciunile sale , Vitoria isi da seama ca acestuia I s-a intamplat ceva . Cu inteligenta , pe baza unor rationamente logice , intuieste adevarul.
Apartinand unei colectivitati arhaice , Vitoria actioneaza in functie de semne si vise interpretand tot ce este in jurul ei. Atenta la comportamentul animalelor , la vise. la schimbarile din natura , ea interpreteaza dandu-le semnificatii mistice , tainice.
Framantarile sufletesti ale eroinei devin mijloc de caracterizare indirecta si pun in evidenta complexitatea sufleteasca a personajului. Scriitorul urmareste evolutia starii sufletesti ; framantarile dominate de intrebari fara raspuns , de incertitudine.Vitoria cunoaste doar un timp al sau , un timp mitic , masurat cu framantarile sufletesti inchizandu-se din ce in ce mai mult.
In plan exterior , framantarile sufletesti se materializeaza in gesture, comportamente , devine mai aspra , mai intrasigenta , mai tacuta , imbraca vesmantul cernit al vaduvelor.
Avand certitudinea ca este Lipan este mort , Vitoria actioneaza cu luciditate in virtutea datoriei pe care o are fata de sot.Pregatirile de plecare in cautarea lui Lipan contureaza profilul moral al unei femei deosebit de puternice, de o forta morala impresionanta . Cu simtul gospodaresc , cu meticulozitate, cu pricepere si tenacitate , ea organizeaza plecarea , isi lasa gospodaria in ordine.. Cu pricepere de adevarat negustor face rost de banii necesari drumului . Prevazatoare , pastreaza o parte de bani, pe Minodora o duce la manastire , iar lui Gheorghita ii face baltag pentru a se apara de pericolele drumului.
Vitoria se pregateste si pe plan spiritual in vederea infaptuirii unui act de justitie; se supune unui adevarat ritual de purificare, posteste, imbraca vesmantul cernit , se spovedeste si se impartaseste , se roaga la icoana Sfintei Ana si face daruri manastirii.
In acelasi timp il pregateste moral si pe Gheorghita , intuind cu inteligenta , cu istetime , ca acesta se arata inca prea sovaielnic pentru datoria de-a infaptui dreptatea. Vitoria ii prezinta misiunea de-al cauta pe Lipan ,ca pe o datorie sacra , o porunca venita de sus (divina), toate celelalte trec pe planul secundar. Aceasta experienta este considerate de Vitoria ca un prag al maturizarii care trebuie sa-l bucure .
Reconstituirea traseului parcurs de Lipan evidentieaza si nuanteaza alte trasaturi morale ale eroinei.
Precauta , deosebit de rationala , calculandu-si fiecare miscare, Vitoria cauta sa-si asigure pentru sine si Gheorghita securitatea , astfel se alatura altor calatori(David), tine la indemana bani marunti, ascunde adevaratul scop al calatoriei , motivand ca ea cauta niste datornici la Dorna , se amesteca uneori in multume ( nunta , botez) incercand prin intrebari indirecte sa descopere urmele lui Lipan.
Pentru aflarea adevarului , Vitoria isi disimuleaza intentiile , ea iscodeste prin intrebari , vorbirea ei fiind aluziva uneori , alteori directa , alteori blanda, dulce , alteori taioasa , ironica.Dovedeste un spirit de observatie remarcabil , ea pune cap la cap amanunte reconstituind astfel adevarul ; are simtul unui detectiv care stie cu rabdare sa iscodeasca, sa intrebe, sa asculte , ca apoi sa reconstituie faptele. Spirit justitiar, avand cultul dreptatii si al adevarului, Vitoria este cu adevarat reprezentantul unui cod stravechi arhaic, conform caruia nici o fapta nu ramane nedescoperita si nepedepsita,pedeapsa fiind pe masura faptei.
Relatia cu natura este mijloc de caracterizare indirecta dezvaluind una dintre componentele esentiale ale profilului moral al Vitoriei, fiind intuitiva , intr-o permanenta comuniune cu natura , ea descifreaza in schimbarile acesteia semne tainice care ii impugn un anumit comportament.Vantul, soarele, norii se constituie in semne care dicteaza continuarea drumului , popasurile , alteori semnele naturii sunt prevestitoare a unor scene dureroase.
In relatie cu strainii pe care ii intalneste in drumul sau , Vitoria se arata deosebit de corecta , de cinstita , platind intotdeauna orice serviciu , castigand astfel stima si respectful necunoscutilor , cumpatarea femeii, vorbele ei intelepte , simtul datoriei sunt calitati datorita carora castiga “ajutoare” ( hangiul Toma din Sabasa , Gheorge Vasiliu si sotia acestuia , primarul din Suha) o ajuta pe Vitoria in infaptuirea ritualului.Atunci cand strainii intalniti ii par dubiosi , Vitoria se arata severa (intalnirea cu necunoscutul pe Valea Bistritei).
Forta morala de exceptie , dublata de sentimental datoriei fata de sot, o ajuta sa depaseasca momentul de cumplita durere atunci cand descopera in propastia de la Stanisoara , ramasitele lui Lipan.Intensitatea trairilor , dragostea pentru Lipan , durerea pentru disparitia lui se exteriorizeaza doar printr-un strigat , ca apoi Vitoria sa redevina stapana pe sine preocupata doar de implinirea ritualulilor mormantarii. Cu aceeasi hotarare si meticulozitate , ea actioneaza pentru a pregati inmormantarea , in viziunea sa , aceasta este o manifestare a dragostei si a datoriei fata de sot.
Se descifreaza in atitudinea Vitoriei o inteleapta conceptie asupra legilor vietii si-ale mortii. Ea intelege moartea ca pe ceva firesc , e o lege a divinitatii de la care nimeni nu se poate sustrage.
Dovedind un foarte ascutit spirit de observatie , inteligenta , Vitoria se opreste asupra tuturor detaliilor , locului , ale ramasitelor lui Lipan si ale calului, pe masura descoperirii , in minte se face lumina .Pentru prima data intunericul din inlauntrul finite sale se risipeste simtind ca,” Lipan si-a intors fata spre ea”.
Vitoria accepta si se supune si legilor omenesti, ea lasa pe reprezentantii administratiei sa-si desfasoare ancheta , dar se simte straina fata de aceasta actiune.
Durerea pentru disparitia sotului se manifesta numai in acele momente cand indatoririle fata de cel plecat s-au implinit.
Scena demascarii si a pedepsirii ucigasilor dezvaluie indirect o insumare a calitatilor morale ale eroinei, autorul notand gesturi , atitudini , comportamentul si modul de a vorbi.
Inteligenta , hotarata , capabila a intelege firea umana , Vitoria regizeaza scena demascarii la praznicul inmormantarii lui Lipan pentru ca adevarul trebuie descoperit in fata tuturor dupa cum si judecata se va face in fata multimii.Mizand pe sllabiciunile lui Bogza si ai lui Ilie Cutui ea ii supune la o adevarata presiune morala obligandu-I sa recunoasca adevarul. De la vorbirea aluziva , Vitoria trece la reconstituirea actului crimei fara insa a formula acuzatii directe.Calistrat Bogza cedeaza nervos , se infurie , incearca sa-l loveasca pe Gheorghita , insa acesta este atacat de caine si rapus de lovitura fiului raposatului.Dreptatea s-a infaptuit, iar misiunea Vitoriei s-a sfarsit.
Vitoria este un personaj care a parcurs un traseu al initierii , ea “a invatat” sa-si depaseasca propria vointa , sa accepte obiceiuri noi , a inteles ca moartea este ceva firec , dar despartirea de cei dragi este dureroasa.

Sadoveanu a creat un personaj complex surprins in evolutie specific romanului.Pentru conturarea unui profil moral complex, scriitorul apeleaza la tehnica prezentarii directe: in expozitiune apare portretul fizic si moral al eroinei-realizat prin descriere, in care epitetul este bine reprezentat.Alte personaje exprima direct calitatile eroinei , astfel Gheorghita o considera “fermecatoare” sau David negustorul ii aprecieaza calitatile de gospodina, iar Bogza vede in ea asprime. Dintre procedeele caracterizarii indirecte accentul care pe prezentarea framantarilor sufletesti ale personajului , tehnica fiind cea a analizei psihologice prin monologul interior. De asemenea trasaturile personajelor sunt evidentiate indirect si din comportamente, gesturi si atitudini, fapte si intamplari , relatia cu natura si relatii cu celelalte personaje.
Prin Vitoria Lipan, personaj complex , aflat in evolutie , surprins in mai multe ipostaze , specific romanului, Sadoveanu intruchipeaza frumusetea inimii omului simplu . Astfel prin intermediul acestui personaj , autorul isi exprima indirect sentimental;e de admiratie si pretuire fata de valorile morale ale omului simplu .