q1d23dj
Secretarul “perpetuu” al “Junimii”, Iacob Negruzzi (1843—1932), a scris o literatura acum uitata, indeosebi satirica. Copiile dupa natura in proza sunt cele mai delectabile si n-au deloc intentie naturalista, fiind niste simple “caractere” cu model real. Parintele Gavriil, om disimulat, care promite orice si tagaduieste, spunand “sa fie bine”, contele Curcano-Mirmilitzki, baronul Constantin Garla de Afumata, ducesa Bute, nascuta Tapa, princesa Bostano Crastavetzki, nascuta
Pitringello-Barabulla, toti acestia paraziti mondeni, Ionita Cocovei, burlac timid si suav, Ghita Titirez, arhivar venal si erotic, iata cateva tipuri. Merita onorurile antologiei Un drum la Cahul, tablou hazliu al sicanelor procedurale (“cacon Manalas”, “duduca Pipita”, “prò cura”, “nu vom putè etc.), si Christachi Vaicarescu, tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan.