q6i15ix
La “Junumea” veneau pentru a se distra ori din devotament oameni straini de literatura, Ioan Mire Melic, zis Mirmilic, profesor de matematica, N. Culianu, profesor de geodezie, Pavel Paicu, profesor.
P. P. Carp, omul politic, a facut putina critica, necompetenta, gasind ca Razvan-voda, remarcabila piesa a lui Hasdeu, e o “elucubratiune”.
Filologia si istoria au fost staruitor cultivate la “Junimea”, fara rezultate prea apreciabile. Al. Lambrior (1845—1883) a murit prea tanar ca sa fi lasat lucrari temeinice de filologie. Vasile Burla (1840—1905) se orientase in limba sanscrita si devenise notoriu prin polemica cu Cihac asupra cuvantului “rata”. Gh. Panu (1848—1910) s-a pregatit pentru istorie, a facut gazetarie si a lasat niste vioaie Portrete si tipuri parlamentare. Opera istorica a lui A. D. Xenopol (1847—1920) e serioasa, ridicata pe o solida documentatie, dar nu depaseste cercul didactic, din cauza absentei darurilor literare (portretistica, interpre tare fina a faptelor). E universal cunoscuta teoria sa a istoriei in care distinge intre faptele de repetitie din stiintele exacte si cele de succesiune din istorie. In materie de filozofie, Vasile Conta (1845—

1882) e o figura respectabila prin faptul de a fi voit sa ridice un sistem.
Teoria fatalismului e o profesie de credinta materialista, prin fatalitate intelegandu-se determinatia. Teoria ondulatiei universale, un evo lutionism cu corsi si ricorsi in marginile lui Spencer, era o reeditare entuziasta si prolixa de locuri comune. Gandirea romaneasca avea sa se dezvolte pe alte drumuri. Totusi limba de idei a lui Conta e mai imaginativa decat a lui Maiorescu, cu acea doza de haotic necesara constructiilor ideologice.